Europa „cu mai multe viteze” a enervat multă lume în partea sa estică şi mai ales pe segmentul de economie. Dar există şi o Europă „cu mai multe viteze” la propriu, ţinând de căile ferate şi de condiţiile de călătorie mai mult sau mai puţin civilizate. România se află pe poziţia a 26-a în topul vitezei trenurilor, dar în privinţa condiţiilor din vagoane se bate de la egal la egal cu ţările cel mai puţin dezvoltate din Africa sau din alte zone de pe glob la fel de sărace. Cea mai mare viteză este ca a unui melc puţin mai grăbit, spre Constanţa – 114 km/h, iar cea mai înceată, specifică unui biciclist, spre Cluj-Napoca – 53 km/h. Nici în primii ani de după război, când se punea la cale tronsonul Salva – Vişeu, nu se băteau asemenea recorduri de subdezvoltare feroviară. Multe linii, mai ales dintre cele secundare, prezintă un risc de periculozitate extrem de ridicat. Să nu mai vorbim de locomotive care, dacă nu iau foc, se opresc brusc din varii defecţiuni. La finele lui noiembrie, un accelerat dinspre Bucureşti spre Viena a fost anulat la Budapesta. Problemele au început în România, din cauza biletelor vândute pentru un vagon inexistent. Ca într-un tren din care poţi fotografia girafe, toaletele sunt insalubre, înfundate. Nu e vorba de o excepţie, ci de cazuri tot mai frecvente de-a lungul şi de-a latul Europei. Truse de prim ajutor, cumva? S.F.! Evită toaleta din avion, îndeamnă personalul însoţitor. Nu pe un anumit culoar aerian, ci pe majoritatea. Cea mai mare concentraţie de germeni se află pe butonul de clătire. Potrivit studiului publicat de Forbes în 2015, locul cel mai murdar este tăviţa de pe spătarul scaunului. Apa pentru cafea sau ceai provine din aceeaşi sursă – rezervorul necurăţat cu lunile. Un studiu întocmit de Hunter College NYC relevă că numai trei companii aeriene din zece oferă pasagerilor apă bună de băut. Partea de-a dreptul scandaloasă ţine de anularea intempestivă a unor zboruri, pentru care nu răspunde nimeni. Nici măcar la microfoane! Se pierd legături, se iroseşte timp, se acumulează oboseală şi nervi, deşi suntem în Europa. Şi cum se întâmplă nu o dată, în aer! Mentenanţa printre nori ar fi ultima trăsnaie. Pentru că veni vorba de aer, încă una bună. Aşa cum relevă Raportul Airport Tracker 2024, Frankfurt, Paris Charles de Gaulle şi Amsterdam Schiphol sunt printre cele mai poluante 20 de aeroporturi din lume. În 2019, poluarea aerului, al patrulea cel mai mare factor de risc pentru sănătatea umană, a ucis 6,7 milioane de oameni. Franţa şi Spania încurajează cetăţenii să folosească trenurile, pe distanţe scurte, în locul avioanelor. Emisiile de particule ultrafine ale avioanelor depăşesc adesea standardele UE. Decarbonizarea, de care se face atâta caz, e încă departe, dar factorii decidenţi nu aud şi nu văd.
