Profesorul Cezar Spânu, acuzat că vrea să rămână în fruntea Universităţii din Craiova prin metode nedemocratice
Rectorul „Xi“

De câteva luni bune, Universitatea din Craiova, o instituţie de învăţământ superior care trăieşte doar din amintirea unor vremuri de mult apuse, este măcinată de un scandal care-l vizează pe rectorul Cezar Spânu şi eforturile sale de a câştiga un al treilea mandat. Salvat de noua Lege a învăţământului superior, aprobată de Parlament în primăvara acestui an, care îi permite să candideze din nou, actualul rector al UCV este acuzat că încearcă acum să-şi blocheze eventualii contracandidaţi, cărora le-a rezervat doar câteva ore pentru a se putea înscrie în cursă.

0

Ales în funcţia de rector în anul 2016 şi reconfirmat patru ani mai târziu, profesorul Cezar Spânu nu se poate lăuda cu prea multe reuşite când vine vorba despre readucerea Universităţii din Craiova în elita instituţiilor de învăţământ din ţară, acolo unde ocupă abia locul 16 într-un clasament al Ministerului Educaţiei. Despre locul său pe plan mondial nici măcar nu mai are rost să vorbim, UCV nefiind nici măcar în primele 1.500 de universităţi în topul World University Rankings, clasamentul celor mai bune instituţii de învăţământ superior din lume. În schimb, Universitatea din Craiova aproape că a bătut recordul când a venit vorba despre scandaluri care au vizat, în special, proiectele cu fonduri europene derulate de instituţie.

Alegeri cu circuit închis

Nu este de mirare, aşadar, că şi finalul mandatului actualului rector se încheie într-o notă similară. De această dată, miezul discordiei îl constituie pregătirile pentru viitoarele alegeri ale celui care, pentru următorii cinci ani, va conduce destinele celei mai importante instituţii de învăţământ superior din zona Olteniei. Mai exact, Cezar Spânu este acuzat că a croit un calendar de alegeri care să împiedice orice contracandidat să-i ia locul. Contestatarii actualului rector, care folosesc contul de facebook «Universitas Craiovensis» pentru a expune situaţia de-a dreptul absurdă, afirmă că „la Universitatea Politehnica din Bucureşti, perioada dintre depunerea candidaturilor şi alegeri este de două săptămâni. La Universitatea din Craiova este de doar 24 de ore! La UPB se cunosc candidaţii,sunt afişaţi oficial şi transparent, cu întreaga procedură. La UCV nu există campanie electorală oficială. De ce? Pentru a nu putea contracandidatul să interacţioneze cu cadrele didactice din facultăţi“. Într-adevăr, calendarul propriu de alegeri pentru structurile şi funcţiile de conducere, aflat pe site-ul al UCV, naşte nişte întrebări legitime. Spre exemplu, dacă pretendenţii pentru funcţiile de directori de departamente au avut la dispoziţie patru zile pentru depunerea candidaturilor, la fel ca şi cadrele didactice care au vizat un post în Senatul instituţiei, candidaţii pentru funcţia de rector au la dispoziţie doar câteva ore. Concret, aceştia o pot face în perioada 11-12 decembrie, probabil doar în cadrul orelor de funcţionare. Şi mai interesant este că alegerile pentru funcţia de rector sunt programate pentru ziua de 14 decembrie, ceea ce înseamnă că oricine doreşte să-i ia locul lui Cezar Spânu are la dispoziţie doar 24 de ore pentru a-şi face campanie şi pentru a încerca să obţină votul colegilor, lucru, evident, imposibil de realizat. Asta în condiţiile în care, aşa cum o evidenţia sociologul Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, rectorul în funcţie are mereu un avantaj deoarece el poate să influenţeze salarizarea, angajarea, sancţionarea, numirea în funcţii, toate acestea oferindu-i un control suplimentar asupra votanţilor şi, implicit, asupra voturilor lor.

Legea învăţământului superior, modificare salvatoare

Tocmai pentru a evita cazurile în care anumiţi rectori rămâneau înfipţi în funcţii pentru lungi perioade, lucru care favoriza apariţia în timp a unor grupuri de influenţă dăunătoare pentru universităţi, în anul 2011, o lege iniţiată şi susţinută de către Daniel Funeriu şi Mircea Miclea a limitat la opt ani perioada pe care o persoană o poate petrece în funcţia de rector. Doar că, în primăvara acestui an, a fost aprobată o nouă lege a învăţământului superior, Legea nr. 199/2023, care le-a dat posibilitatea rectorilor să mai rămână prinşi de scaune încă un deceniu. Mai exact, deşi Ministerul Educaţiei propusese ca o persoană să poată avea cel mult două mandate a câte cinci ani, iar la numărul maxim de mandate să fie luate în calcul şi mandatele în curs la momentul intrării în vigoare a legii, parlamentarii au decis că legea nu poate avea caracter retroactiv, astfel că mandatele de până atunci nu vor fi luate în calcul. Pe scurt, chiar dacă o persoană are deja două mandate, ea va avea dreptul să mai obţină alte două. Este exact cazul profesorului Cezar Spânu, care ocupă funcţia de rector al UCV încă din anul 2016 şi care, dacă legea Funeriu-Miclea nu ar fi fost înlocuită, nu ar mai fi avut posibilitatea să-şi depună din nou candidatura. Însă, graţie noii modificări, Cezar Spânu va putea rămâne în fruntea UCV până în anul 2034! Asta dacă nu cumva, până atunci, legea va fi modificată din nou, iar rectorii vor putea fi aleşi pe viaţă, urmând modelul dictatorului chinez Xi Jinping. 

Facebook Comments