Subiectul, una din „bombele” societăţii româneşti, nu putea fi ocolit, mai ales în faţa camerelor de luat vederi, de d-l general cu fereastră spre Cotroceni, Nicolae Ciucă. Încercata coaliţie PSD-PNL a decis ceea ce era la mintea cocoşului, candidatură separată la alegeri. Aşa, de amorul artei, pentru înfierbântarea opiniei publice, o rupere pe sub masă a coaliţiei mai lipseşte. Să vedem cine încasează la urne pentru oalele sparte. Preşedintele PNL a deschis cu cheiţa oratoriei de platou căsuţa plină de „secrete” ale lui Polichinelle, de unde a extras două casete: îngustarea abandonului şcolar şi lărgirea bazei de elevi olimpici. Abandonul şcolar e o poveste continuă, cu efecte care, neanalizate din timp, se rezolvă greu. Fiecare familie cu copii are biografia ei, fiecare şcoală are istoricul ei. Pe dinafară sunt mai mulţi experţi decât în ograda proprie. Reformele nu se încheie pentru că tot reformele sunt cele ce le înfundă. O platformă online, Note bune, îi învaţă pe elevii de gimnaziu câţi „i” se folosesc la scrierea unor cuvinte precum „copii”. În privinţa lui 2024, cu parte din vechiul deziderat liberal „prin noi înşine”, aflăm din partea d-lui general că ne vom putea baza pe un potenţial economic propriu. N-am sărit calul din curtea şcolii, ţinem aproape, ba chiar batem şaua cu sintagma novatoare „cultura de securitate” (ce este fake-news-ul, ce este propaganda). E bine şi atât, când problemele războiului, mai puţin ale păcii, au devenit strigătoare la cer. Prudent, Nicolae Ciucă a acroşat mai puţin subiectul emigraţiei tinerilor şi al cauzelor acesteia. Cauze care îşi pun semnătura pe un măr putred, educaţia. Şi asta răzbate până sus. În litera unui sondaj al Organizaţiei Salvaţi Copiii, 55 la sută dintre aceştia au de gând să părăsească ţara, dovadă că la orele de clasă şi în familie tendinţa ca atare e întreţinută copios. Ce îi determină s-o facă: oportunităţile de afară privind perspectivele, revolta vizavi de condiţiile sociale din ţară. Sunt familii lipsite de posibilităţi materiale, copii lipsiţi de mediul propice al instruirii de calitate. Compania Daedalus, axată şi ea pe cercetarea de piaţă, confirmă că mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj agreează străinătatea. Determinarea e motivată de faptul că în educaţie statul român se implică puţin şi incoerent. Asamblarea valorilor, a catedrelor olimpice, de exemplu, este empirică. Mult mai sigur e învăţământul din vest, cât mai din vest. Punctual, Spania şi Italia au o mai puţină căutare decât Marea Britanie, Germania sau Statele Unite. Şi cu asta, am rezolvat-o. Ne-am spălat pe mâini. Vreo 30 de miliarde de euro pe an intră în România sub formă de ajutoare pentru părinţi. Onoare băncilor. …În care au învăţat clasicii neamului.
