Sentința dată de judecătorii ÎCCJ vine la capătul unui proces care a început în anul 2015, atunci când Darius Vâlcov, la acea vreme senator, a fost trimis în judecată de către DNA pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare de bani, infracţiune pe care Vâlcov ar fi săvârşit-o în perioada în care era primar în Slatina, iar mai apoi parlamentar, şi de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcția, infracţiune săvârşită şi în perioada în care acesta deţinea funcţia de ministru de finanțe. Mai exact, Vâlcov a primit 20% din valoarea contractelor având ca obiect reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti, Potcoava, Slatina, Drăgăneşti-Olt şi Piatra Olt, încasând astfel peste 1.500.000 de euro, în perioada 2011-2013. Procurorii spun că banii ajungeau la fostul demnitar fie cash, în pungi de plastic, fie prin intermediul unor operaţiuni comerciale disimulate prin acte fictive, într-un circuit în care au fost incluse mai multe firme. Magistrații ÎCCJ, care în februarie 2018 l-au condamnat pe Darius Vâlcov la 8 ani de închisoare, a precizat, în motivarea deciziei, că fostul primar „a achiziţionat mai multe obiecte de artă, printre care picturi, gravuri şi desene, în valoare de 2.558.658 de lei, toate cumpărate cu banii proveniţi, în numerar, din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă”. Pe lista operelor de artă apăreau 124 de tablouri, unele dintre opere fiind semnate de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian sau Corneliu Baba.
În același dosar, alături de fostul ministru, au mai fost condamnați: Minel Prina – fost primar al municipiului Slatina, care a primit o condamnare de 4 ani şi 6 luni de închisoare; Lucian Petruţ Şuşală – fost şofer al lui Darius Vâlcov, condamnat la 2 ani cu suspendare; Petre Bogdan Timofte – om de afaceri, condamnat la 3 ani de închisoare; și Constantin Tomescu – om de afaceri, condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Explicații penibile pe parcursul procesului
După ce acuzațiile procurorilor DNA au apărut în spațiul public, Darius Vâlcov a încercat să își justifice averea susținând că tablourile au fost obținute din darul de la nunta cu Lavinia Șandru, dar și din alte surse. Ulterior, fostul primar și-a recunoscut faptele, însă, după ce a fost trimis în judecată, el nu a mai recunoscut, iar la procesul pe fond a afirmat că a dat acele declaraţii doar pentru că spera să facă o înţelegere cu procurorii, fiind de acord ca, în schimbul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să primească o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare.
Trebuie precizat că, în decizia de acum, care este definitivă, magistrații ÎCCJ au menținut măsurile asigurătorii luate faţă de Darius Vâlcov, până la concurența sumei de 6.200.000 de lei.
„S-a refugiat“ deja în Italia
Așa cum s-a întâmplat în multe cazuri similare, Darius Vâlcov și-a luat din timp măsuri de precauție, mutându-se în Italia, țară cunoscută pentru reticența de a-i extrăda pe condamnații pentru corupție proveniți din România. Astfel, Darius Vâlcov s-ar fi stabilit în Italia, unde și-a deschis o firmă, cu sediul la Milano. Deși autoritățile de la București nu au cerut încă extrădarea, este de așteptat că justiția italiană îl va ține pe Vâlcov departe de închisorile românești, el alăturându-se astfel unei liste „selecte“, care-i mai conține pe fosta șefă a DIICOT – Alina Bica, fostul ofițer SRI – Daniel Dragomir, Cornel Bogdan Popa și Romeo Albu – ambii condamnați în dosarul lui Sorin Oprescu, Dragoș Săvulescu, Mario Iorgulescu, omul de afaceri Sorin Strutinsky, fostul europarlamentar Marian Zlotea și, cel mai recent, fostul președinte al CJ Neamț – Ionel Arsene.
