După foarte mulţi ani în care s-a discutat, fără rezultat, despre reabilitarea şi consolidarea clădirii care găzduieşte Colegiul „Carol I“, precum şi Opera Română Craiova, construcţie cu o istorie extrem de bogată şi un punct de reper pe harta monumentelor din Oltenia, situaţia părea că se va schimba în primăvara lui 2021, atunci când Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, alături de premierul de la acea vreme, Florin Cîţu, semna la Craiova contractul de finanţare, în valoare de aproape 98 de milioane de lei. Toată lumea a aşteptat apoi cu interes startul lucrărilor, astfel încât emblematicul edificiu să înceapă să-şi recapete strălucirea de altădată. Doar că, aproape doi ani mai târziu, suprafaţa reabilitată ori consolidată este egală cu zero.
Birocraţia bat-o vina
De vină pentru această situaţie ar fi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisia Naţională de Monumente. O spune primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, care acuză faptul că obţinerea avizelor necesare emiterii autorizaţiei de construire s-a prelungit nepermis de mult. „S-a făcut ping-pong timp de mai bine de un an şi jumătate între ISU şi Comisia Naţională de Monumente, referitor la grosimea pereţilor de la Colegiul Carol I. La fel ca în cazul Parcului Nicolae Romanescu, s-a aşteptat foarte mult după Comisia Naţională a Monumentelor de For Public, care este formată din specialişti independenţi“, a declarat primarul Craiovei, care spune însă că a reuşit, într-un final, deblocarea situaţiei, astfel încât, în data de 5 decembrie, a fost emisă autorizaţia de construire pentru lucrările de reabilitare a clădirii. „După ce am convocat comisia de analiză formată din reprezentanţi ai ISU Oltenia, CNI, Comisiei Naţionale a Monumentelor de For Public şi ai proiectantului, pentru a se debloca situaţia de analiză, şi s-au aşezat cu toţii la masă pentru a găsi soluţii, am reuşit să deblocăm situaţia. Astfel că a venit şi momentul mult aşteptat: am semnat autorizaţia de construire pentru proiectul «Reabilitare şi consolidare corp central Colegiul Naţional Carol I şi Opera Română Craiova». Am depăşit aceste dificultăţi, iar constructorul se poate apuca de treabă“, a mai spus Olguţa Vasilescu.
CNI spunea că totul este „în grafic“
În mod oarecum bizar, Compania Naţională de Investiţii, entitatea prin care se derulează acest contract, spunea recent că „obiectivul de investiţie se derulează în conformitate cu termenele şi prevederile contractuale“. Cu alte cuvinte, nu existau probleme ori întârzieri. Totuşi, reprezentanţii CNI au ţinut să precizeze că, în ce priveşte clădirile cu statut de monument istoric, „există un proces minuţios şi complex de pregătire înainte de începerea efectivă a lucrărilor“. „În ce priveşte clădirile cu statut de monument istoric, vă informăm că există un proces minuţios şi complex de pregătire înainte de începerea efectivă a lucrărilor, cu paşi strict necesari pentru a stabili măsurile de intervenţie necesare pentru consolidarea şi restaurarea componentelor artistice, precum: executarea de sondaje stabilite de către proiectantul de rezistenţă asupra elementelor structurale; prelevarea de mulaje după elemente decorative în stare bună de conservare, în vederea reîntregirii sau reconstituirii unor elemente cu lacune sau a unora lipsă identice; cercetarea stratigrafica a finisajului pereţilor şi stucaturilor în vederea stabilirii cromaticii originale.
(…) Conform procedurii în vigoare, numai după obţinerea avizelor specifice monumentelor istorice, Antreprenorul poate depune documentaţia în vederea obţinerii Autorizaţiei de Construire, acesta fiind ultimul pas, independent de voinţa autorităţilor locale. (…) Obiectivul de investiţie se derulează în conformitate cu termenele şi prevederile contractuale, iar echipa de experţi din cadrul CNI supervizează îndeaproape lucrările pe tot parcursul derulării acestora.
(…) Vă confirmăm că şi obiectivul CNI este ca lucrările să fie finalizate cât mai repede, iar întreaga echipă depune toate eforturile în acest sens, însă este absolut necesară respectarea tuturor paşilor de autorizare şi proiectare, la fel ca în cazul oricărui alt obiectiv, dar mult mai solicitante în cazul clădirilor de acest fel, cu rang de monument istoric. Responsabilitatea asupra lucrărilor este foarte importantă şi nu pot fi făcute compromisuri“, se arăta într-un comunicat de presă al Companiei Naţionale de Investiţii.
Lucrările ar trebui finalizate în 2025
Cum autorităţile craiovene spun că s-a emis autorizaţia de construire, ar urma ca, în următorii doi ani, lucrările de reabilitare şi consolidare să fie finalizate, iar oraşul ar trebui să-şi recâştige una dintre bijuteriile arhitecturale. Astfel, lucrările de restaurare cuprind zona interioară, sala de spectacole şi faţadele Colegiului Naţional „Carol I“ şi ale Operei Române Craiova. Autorităţile spun că se va lucra la suprastructura clădirii, la instalaţiile termice, de ventilare şi climatizare, instalaţiile sanitare şi de gaze, instalaţiile electrice, refacerea pereţilor interiori şi exteriori. Lucrările de bază vor fi cele de restaurare, reabilitare şi consolidare, urmând a fi restaurate zonele interioare, cu păstrarea coridoarelor, picturilor şi a casei scării monumentale. Cromatica noii tâmplării va fi aceeaşi cu cea a tâmplăriei iniţiale, iar elementele ornamentale ale cupolelor se vor restaura complet.
În sălile ce aparţin Operei Române, se vor efectua lucrări în spiritul epocii şi lucrări de consolidare a pereţilor. De asemenea, se va restaura întreaga tocărie, se vor înlocui elementele degradate care nu mai pot fi salvate cu unele asemănătoare şi din aceeaşi esenţă, se va schimba feroneria, se vor restaura grilajele metalice, iar geamurile vor fi înlocuite. Opera Română va avea noi spaţii de depozitare. Se vor moderniza iluminatul şi partea mecanică a scenei, iar sala de spectacole va dispune de un sistem modern de ventilare şi climatizare. Se vor efectua şi lucrări de îmbunătăţire a acusticii sălii de spectacole a Operei Române Craiova, fosa va fi extinsă şi vor fi înlocuite toate instalaţiile termice, sanitare şi de gaze, dar şi cele care ţin de alimentarea cu apă rece şi apă caldă sau de combatere a incendiilor.
Clădirea Colegiului „Carol I“ este un monument de arhitectură de interes naţional, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea. Emblematica clădire, în care şi-au petrecut anii adolescenţei mari personalităţi ale României, a suferit grave avarii după cutremurele din anii 1908, 1940, 1977, 1986 şi 1990, în ultimii 30 de ani fiind într-un proces agresiv de degradare, vizibil atât la interior, cât şi la exterior.