Acum a venit momentul „adevărului”, costul plătit este inflaţia, care atinge maxime ale ultimilor decenii, iar politicile monetare ale marilor bănci centrale au devenit mai aspre. Preţurile au luat avânt în perioada post-pandemie, după majorarea costurilor cu materiile prime, tendinţă care s-a suprapus cu conflictul din Ucraina şi folosirea livrărilor de gaz drept armă de război de către Rusia. „Considerăm că este ridicată probabilitatea ca cele două şocuri exogene (criza pandemică Covid-19 şi atacarea Ucrainei de către Rusia, n.red.) să fie urmate de şocuri endogene, care să determine principalii actori din economia mondială să negocieze în trimestrele următoare pentru o nouă ordine economică mondială şi un nou sistem monetar-financiar internaţional”, se observă într-o analiză a Băncii Transilvania.
În minuta şedinţei de politică monetară din 6 iulie se arată că „potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, (…) implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 şi menţinerea ei deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%” (ţinta de inflaţie a BNR este 2,5% +/- un punct procentual, n.red).
Evoluţia s-a resimţit în creşterea indicilor ROBOR. În urmă cu un an, cel la 3 luni era cotat la 1,52%, cel la 6 luni la 1,66%, iar cel la 12 luni la 1,7%. La sfârşitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,97 la 8,01%, cel mai ridicat nivel începând cu 1 februarie 2010. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,08 la 8,13%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 8,19 la 8,24%.
Moneda naţională a avut în iulie o evoluţie apreciativă faţă de cea unică, cursul coborând faţă de sfârşitul lui iunie cu 1 ban. Tendinţa s-a menţinut şi la începutul lui august, iar media a scăzut la 4,9287 lei, minimul ultimelor aproape 12 luni. Luna trecută, euro a atins pentru scurt timp paritatea cu dolarul, iar cursul monedei americane a înregistrat un record de 4,9391 lei. În intervalul analizat, cotaţiile au fluctuat între 1,01 şi 1,0270 dolari/euro, vârful fiind atins în 1 august. Dolarul a încheiat iulie cu o medie de 4,8412 lei, mai sus cu circa 10 bani faţă de sfârşitul lui iunie, dar a scăzut lunea aceasta la 4,8019 lei.
Aversiunea faţă de risc a apreciat francul elveţian faţă de euro, ceea ce a făcut ca media lui să atingă noi recorduri. Ultimul a fost stabilit la sfârşitul lui iulie, 5,0783 lei, cu peste 13,2 bani faţă de sfârşitul lui iunie, pentru ca la finalul perioadei să alunece la 5,0605 lei.
Lira sterlină a încheiat iulie la 5,8793 lei, mai mult cu peste 12 bani comparativ cu finalul lunii precedente, iar în prima şedinţă din august a crescut la 5,8834 lei.
După creşterea de vinerea trecută la peste 24.400 dolari, un maxim al ultimelor 6 săptămâni, bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 22.968 – 23.470 dolari. Ether se tranzacţiona în culoarul 1.644 – 1.702 dolari.