„Da ne marcă ăştia!…”

0

Replica, venită din fotbal, aparţine regretatului poet Dan Deşliu, aflat în tribuna oficială a fostului „23 August”, la o partidă România – Danemarca, dar se potriveşte şi handbalului feminin de astăzi. Miercuri, la Mioveni, în Grupa D a preliminariilor EHF 2022, Danemarca a învins România fără drept de apel: 35-22 (21-13). Naţionala Ungariei dispută meciurile într-o arenă ultramodernă, cu 20.000 de locuri, în timp ce noi încercăm să facem din Mioveni buricul pământului. Selecţionerul Adi Vasile, călare pe Rosinanta, a prefaţat vitejeşte duelul: „Danemarca este o echipă pe val, aşa că de ce să nu fie momentul nostru în care să simţim că şi noi facem acei paşi corecţi despre care foarte multă lume a vorbit şi ne dorim ca meciul de miercuri să-l încununăm cu o victorie”. Poate cu Vitoria Lipan! Supărarea nu e că elevele lui Jesper Jensen  ne-au bătut măr, ele încheind pe locul 3 ultima ediţie de mondial, ci că ne-au ridiculizat cu stil. Dacă adăugăm că mondialisima Neagu nu a înscris decât de trei ori, deoarece nu mai sperie pe nimeni în afara Ligii Florilor, bănuim ce ne aşteaptă mai devreme sau mai târziu. În partida retur de la Odense, Cristina a lipsit. Cu sau fără izbăvitorul număr 8, atât putem. Nordicele, „meseriaşe”, care au transformat handbalul scrâşnit în handbal de plăcere, rezultat nu al întâmplării, ci al continuităţii, ne-au pus iarăşi la colţ: 32- 27 (13- 10). În decembrie 2015, la Herning, România învingea cu 31-30 aceeaşi reprezentativă şi se califica în semifinalele CM. După două reprize de prelungiri! Eram „în mână”, stăteam perfect fizic şi moral. Au trecut şase ani şi, dacă Danemarca e tot acolo sus, România înoată pe fundul gârlei. Relaţiile de joc suferă, replierile întârzie, extremele nu sunt activate. Amatorism! Ba facem paşi, ba scăpăm mingea, ba forţăm, ba aruncăm la poartă ca să fie. La poarta apărată de legendara Sandra Toft. Ne rămâne locul 2 în grupă, singurul favorabil calificării, ocupat şi acela de Austria, care s-a impus cu Insulele Feroe (26-22). Reamintim, în tur, la Viena, „tricolorele” lui Adi Vasile (reconfirmat selecţioner după Mondialul din Spania) au smuls egal 33 în ultima secundă. La umbra unor mari jucătoare din spaţiul european, atrase în Liga Florilor de curenţii financiari precum păsările de curenţii naturali, nu prea cresc handbaliste indispensabile tricoului cu stemă. Speranţe, din belşug. Nu avem o ligă slabă, dimpotrivă. Cluburile rezistă. Situaţia se complică la nivelul participărilor reprezentative – europene, mondiale. Acolo unde mai răzbim cu lumea a doua sau a treia. Mondialele din Japonia şi Spania s-au soldat dezastruos. Nimeni nu prea ne mai recunoaşte ca adversar de temut. Tremurăm cu Austria şi, dacă nu ne vom „echipa” corespunzător, ne va ieşi handbalul prin piele.       

Facebook Comments

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentMândri de România!
Articolul următorAPAVIL SA – ANUNȚ