În fiecare an, la 21 februarie, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Limbii Materne, proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la 17 noiembrie 1999. Statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, printre care şi România, marchează acest moment prin manifestări culturale şi educaţionale menite să sublinieze importanţa conservării limbii materne şi a folosirii acesteia în viaţa cotidiană. De asemenea, prin celebrarea diversităţii lingvistice se celebrează, de fapt, înţelegerea, toleranţa şi dialogul, valori fundamentale ale lumii democratice.
Comunitatea albaneză din România are un motiv în plus pentru a sărbători această zi, întrucât pe pământul românesc s-au evidenţiat unii dintre cei mai importanţi luptători pentru afirmarea identităţii naţionale şi lingvisticii a neamului albanez. Confruntaţi cu persecuţii violente şi agresive din partea Imperiului Otoman, albanezii şi-au conservat limba cu mari sacrificii, iar în epoca modernă s-au concentrat pe transpunerea ei în scris, în afara graniţelor Albaniei propriu-zise, acolo unde circulaţia unor materiale în albaneză era cu desăvârşire interzisă de otomani.
În această epocă, s-a distins marele patriot Naum Veqilharxhi (Vechilhargi), de foarte tânăr stabilit pe malul Dunării, la Brăila, oraş prosper şi cosmopolit, recunoscut pentru diversitatea etnică, religioasă şi lingvistică. Încă de prin 1824 sau 1825, avocatul Veqilharxhi a început să lucreze la un alfabet propriu pentru limba albaneză, pe care l-a şi publicat într-un abecedar publicat în anul 1844 – primul abecedar al limbii albaneze.
Aşadar, astăzi, când sărbătoresc Ziua Internaţională a Limbii Materne, albanezii de pretutindeni – dar în particular cei din România – se gândesc la figura extraordinară a brăileanului Naum Veqilharxhi, a cărui activitate extraordinară a contribuit semnificativ la temelia devenirii naţionale a albanezilor.