De la Mica Unire la marea năruire

0

La 8 februarie 1859, odată înfăptuit actul istoric al Unirii Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza depunea jurământul în faţa Adunării Elective de la Bucureşti: „Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite; că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi toate, şi că nu voi avea înaintea ochilor decât binele şi fericirea naţiei Române. Aşa Dumnezeu şi confraţii mei să-mi fie întru ajutor!…” Reformele înfăptuite de A.I. Cuza le ştim din anii de şcoală: Secularizarea averilor mănăstireşti, adică trecerea în proprietatea statului, spre a-i spori avuţia; Reforma fiscală; Reforma agrară. Lui i se datorează construirea primei linii ferate Bucureşti-Giurgiu, ca şi inaugurarea Spitalului Colţea sau primul serviciu de Informaţii românesc. Universitatea din Iaşi, care îi poartă numele, cea dintâi universitate modernă din România, a fost ridicată la 1860, după cum Academia Română a fost fondată în 1866. La 163 de ani distanţă, Preşedintele României, Prim-ministrul şi miniştrii guvernului dau glas, cu mâna pe Biblie, următorului text din Constituţie: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Parcă dincolo sună mai armonios şi mai cald. În plus, „Ţară” e scris cu majusculă. Din respect faţă de cei ce au luptat şi s-au jertfit pentru România Mare, noi o rebotezăm „Românica”. În sondajele principalelor instituţii conduc la încredere Armata, Pompierii (foc să fie!) şi Biserica. Preşedintele României se bucură de 28 la sută popularitate, Guvernul de 13 la sută şi Parlamentul de 10 la sută. Parlamentul, adică legiuitorul, mintea limpede a unei ţări pretins europene. Cele mai mari temeri sunt bolile şi sărăcia pentru patru din zece români. Ura şi dezbinarea fac şi desfac. Traficul de carne vie şi emigraţia rup barierele. Ne civilizăm. Patru la sută dintre orăşeni n-au descoperit pasta şi periuţa de dinţi. 93,5 la sută nu cumpără o carte pe an. Surprinzător sau nu, în septembrie 2021, potrivit sondajului INSCOP, 63 la sută dintre conaţionali erau de părere că situaţia generală e mai rea decât în urmă cu 30 de ani. Stat mafiot, stat eşuat, nu produce, dar consumă. Stat care îşi bate joc de propriii cetăţeni prin dezinteres şi abandon de la apărarea drepturilor de căpetenie. Infrastructură de ţară mică. Trenurile, când nu iau foc sau nu îngheaţă pe şine, circulă ca în 1869 între Bucureşti şi Giurgiu. Iar întrebarea este Încotro?… 

Facebook Comments