Dobânzile ţin euro sub 4,95 lei

Chiar dacă BCE a stabilit, începând cu septembrie, de mai multe ori o cotaţie de peste 4,95 lei/euro, depăşirea acestui prag în piaţa locală pare să fi rămas una de bifat în cursul lui ’20-’22.

0

Pentru a proteja leul, în afară de reglajele fine efectuate punctual în piaţa valutară, BNR a folosit drept pârghie segmentul monetar. Indicii ROBOR au atins valori care se mai înregistrau în martie trecut, evoluţie la care a contribuit şi majorarea inflaţiei, care a urcat spre 8%, cu aproape trei ori mai mare decât ţinta BNR de 2,5% +/- un punct procentual.
Fluctuaţiile cursului euro s-au rezumat la 4,9488 – 4,9492 lei, iar tranzacţiile zilnice s-au efectuat în culoarul 4,947 – 4,952 lei. Membrii CFA România care au participat la sondajul efectuat în noiembrie anticipează pentru luna mai o valoare medie a euro de 5,0517 lei, respectiv una de 5,1145 lei pentru noiembrie viitor.
Potrivit aceluiaşi sondaj, estimarea pentru orizontul de 12 luni în cazul indicelui ROBOR la 3 luni este de 3,22%. Indicele, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,89%, la începutul perioadei, la 2,97% la finalul ei.
Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,06 la 3,12%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 3,13 la 3,20%.
Parcursul de anul viitor al leului va fi influenţat extern de evoluţia pandemiei, de repararea lanţurilor de aprovizionare şi de reducerea preţurilor la materiile prime. Reducerea deficitului de cont şi a celui comercial sunt principalii factori locali care pot reduce presiunea pe leu. Pentru a contracara efectele lor negative, BNR va majora, conform analiştilor, nivelul dobânzii-cheie de trei ori în cursul lui 2022, mizând pe atragerea la timp a sumelor din PNRR.
La sfârşitul săptămânii trecute, a fost adoptat bugetul de stat pentru 2022. Acesta a fost construit pornind de la o creştere a PIB cu 4,6% an/an şi o inflaţie medie anuală de 6,5%, respectiv un raport un deficit bugetar/PIB de 5,84%. Revenirea în rândul investitorilor a apetitului pentru risc, în condiţiile în care datele privind efectele variantei Omicron sunt mai optimiste decât se anticipa, a redus cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu”.

Euro s-a apreciat de la 1,1235 dolari, minim atins lunea trecută, la 1,1344 dolari, maxim înregistrat vineri, astfel că media dolarului a scăzut de la 4,3917 la 4,3655 lei, cea de la sfârşitul intervalului fiind stabilită la 4,3725 lei. Cursul francului elveţian a fluctuat între 4,7456 şi 4,7604 lei, medie care a fost stabilită lunea aceasta. Creşterea apetitului pentru risc a impulsionat lira sterlină, care a depăşit pragul de 1,1850 euro, astfel că media ei a urcat de la 4,7952 la 4,8612 lei.

Ultima săptămână a acestui an găseşte bitcoin în jurul valorii de 50.000 dolari. Moneda digitală se tranzacţiona luni în culoarul 50.480 – 51.1.70 dolari, după creşterea de sâmbătă la circa 51.800 dolari. Ether se menţinea la peste 4.000 dolari, iar cotaţiile fluctuau între 4.035 şi 4.096 dolari.

Facebook Comments