Vâlcea: Casă memorială în cinstea unui mitropolit atipic

La Glăvile, în judeţul Vâlcea, a fost deschisă o casă memorială în cinstea fostului Mitropolit Bartolomeu Anania, unul dintre cei mai luminaţi şi mai atipici înalţi ierarhi ai Bisericii Ordodoxe. În tinereţe a fost apropiat mişcării legionare, a fost întemniţat apoi de comunişti la Aiud, a fost acuzat de colaborare cu Securitatea, cu serviciile de spionaj extern, dar aceste acuze nu s-au dovedit veridice. A fost meditator, chelner, a studiat medicina, a fost ucenicul literar al poetului Tudor Arghezi, a scris enorm, a tradus Biblia. Avea simţul umorului, era un om practic, asculta Bach şi Mozart, colecţiona coupe-papier. A părăsit această lume propovăduind iertarea şi speranţa.

0

Edificiul de la Glăvile a fost amenajat la iniţiativa Arhiepiscopului Râmnicului, ÎPS Varsanufie, şi inaugurat la câteva luni după ce s-a împlinit un secol de la naşterea, în această comună, a celui care avea să fie supranumit „Leul Ardealului”. Casa memorială prezintă aspecte din perioada copilăriei şi a studiilor, călugăria, detenţiile, slujirea şi activitatea la Patriarhie, munca la traducerea Bibliei, activitate cărturărească, precum şi slujirea în demnitatea de arhiereu. „Pentru a prezenta lucrarea misionară şi culturală desfăşurată în ţară şi străinătate, în casa memorială vor fi aşezate obiecte ce au aparţinut Mitropolitului Bartolomeu Anania, copii ale manuscriselor sale, opera şi critica asupra acesteia, copii din corespondenţă şi mesaje aşezate ca dedicaţie pe volumele sale, fotografii din întâlnirile cu personalităţi ale Bisericii şi culturii, de la inaugurarea şi din activitatea instituţiilor pe care le-a ctitorit, distincţii cu care a fost apreciat”, a declarat pentru basilica.ro, preotul Constantin Olariu de la Arhiepiscopia Râmnicului.

O viaţă fabuloasă

Mitropolitul, teologul, prozatorul, poetul şi dramaturgul Bartolomeu Anania (nume de mirean Valeriu) s-a născut în data de 18 martie 1921. Din 1993 şi până la moarte a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (până în 2005 în cadrul Mitropoliei Ardealului). În anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În anul 2007 a fost principalul contracandidat al mitropolitului Daniel Ciobotea la alegerea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

A studiat la Seminarul „Central” din Bucureşti în perioada 1933-1941. Ulterior şi-a continuat studiile la „Facultatea de Teologie” din Bucureşti şi la „Academia Andreiană” din Sibiu, obţinând titlul de „licenţiat în teologie” (1948). În 1944 s-a înscris la Facultatea de Medicină şi la Conservatorul de Muzică din Cluj.
Până în anul 1958 a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul administraţiei patriarhale. Au urmat şase ani de temniţă cruntă, în închisoarea de la Aiud, fiind supus aşa numitelor activităţi de reeducare. În 1966, la doi ani după eliberarea din închisoare, a fost trimis de Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii, unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române.
Zece ani mai târziu se întoarce în ţară, unde va îndeplini funcţia de director al Institutului Biblic până în 1982, anul în care s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica în totalitate scrisului. În anul 1993, la 21 ianuarie, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe arhimandritul Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar la 7 februarie, în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi instalat arhiereu.
În anul 2006, de Buna Vestire, Bartolomeu Anania era instalat Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Ierarhul cărturar a trecut la cele veşnice în 31 ianuarie 2011, fiind înmormântat în cripta ierarhilor de la demisolul Catedralei mitropolitane din Cluj.

Scriitor de succes

Bartolomeu Anania a tradus Biblia în opt volume şi a avut şi o bogată activitate de dramaturg: „Mioriţa” (1966); „Meşterul Manole” (1968); „Du-te vreme, vino, vreme!” (1969); „Păhărelul cu nectar” (fantezie pentru copii-1969); „Steaua Zimbrului” (1971); „Poeme cu măşti” (1972). În anul 1982 a obţinut Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România.
În anul 1978 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Alegerea sa ca arhiepiscop nu l-a făcut să abandoneze scrisul. I-au apărut volumele de poezii: „Geneze” (1971); „Istorii agrippine” (1976); „File de acatist” (1981); „Anamneze” (1984); „Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi” (1992); „Poezie religioasă românească modernă” (1992). La acestea se adaugă volumele de proză şi de eseuri: „Greul Pământului” (1982), „Rotonda plopilor aprinşi” (1983), albumul „Cerurile Oltului” (1990), „Amintirile peregrinului Apter” (1991), romanul exotic „Străinii din Kipukua” (1979) şi multe altele.

Controverse

Au existat voci care au susţinut că Bartolomeu Anania a fost trimis în Statele Unite în 1966 de către Securitate, pentru a-l elimina pe Valerian Trifa, urmând să aducă ortodoxia românească din SUA în subordinea Sinodului de la Bucureşti. Aceste acuzaţii nu se mai susţin în lumina noilor cercetări. Potrivit documentelor, Bartolomeu Anania, fost deţinut politic, a fost rechemat în ţară din cauza „atitudinii ostile faţa de realizările României socialiste”. Generalul Ion Mihai Pacepa, fost şef al serviciilor secrete române, afirmă în memoriile sale că Valeriu Anania a fost agent al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), calitate în care a spionat pentru regimul comunist din România. 
Potrivit ultimelor rezultate ale cercetărilor de arhivă, Mitropolitul Bartolomeu Anania nu a colaborat cu Securitatea, „nici în detenţie, nici în libertate; nici în ţară, nici în străinătate; nici cu angajament, nici fără angajament; nici cu nume conspirativ, nici cu nume propriu”, după cum afirma el însuşi în timpul vieţii. Afirmaţiile sale au fost confirmate de documentarul Ioanei Diaconescu (cercetător CNSAS) Bartolomeu Anania. Dosare de urmărire informativă, apărut în numerele 10 şi 11 din 2012 ale „României Literare”, potrivit Wikipedia.

(foto-facebook pr. Nicolae State-Burlusi-)

Facebook Comments