La finalul lunii octombrie, Asociaţia Liga Albanezilor din România a desfăşurat cea de-a treia ediţie a „Zilelor Culturii Albaneze”, acţiune culturală de mare anvergură, menită să concentreze manifestări literare, comunitare şi artistice. În acest an, „Zilele Culturii Albaneze” s-au desfăşurat la Bucureşti şi Constanţa, în perioada 26-30 octombrie, în condiţiile restrictive determinate de pandemia de Covid-19. Chiar şi aşa, profitând de mediul online, acţiunile s-au bucurat de atenţia publicului din România, dar şi din Albania şi Diaspora albaneză.
Recital de lieduri la „Conservatorul” din Bucureşti
„Zilele Culturii Albaneze” au debutat marţi, 26 octombrie, la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, cu un recital extraordinar de lieduri cuprinzând lucrările premiate la Concursul internaţional de compoziţie „George Ştephănescu”, organizat de ALAR, în parteneriat cu Asociaţia Arefu şi Editura Muzicală Grafoart. Pe scenă au urcat artişti români şi albanezi, precum Claudia Codreanu, Camelia Pavlenco, Bianca-Diana Popa, Ştefania Boloş, Miliţa Pantin, Cristian Ruja, Gjergji Gaqi, Verona Maier, Inna Oncescu şi Piro Gaqi. Programul recitalului a inclus, pe lângă lucrările premiate, şi o serie de lieduri ale marelui compozitor George Ştephănescu, fondatorul Operei Române din Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat cu participarea limitată a publicului, conform reglementărilor în vigoare.
Moment poetic la Constanţa
Miercuri, 27 octombrie, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a fost gazda unui moment poetic, în cadrul căruia Lavinia Dumitraşcu şi Nicoleta Mivu au recitat o serie de poeme ale unor scriitori albanezi contemporani, precum Ismail Kadare, Visar Zhiti, Fatos Arapi, Martin Camaj sau Ali Podrimja. Traducerea în limba română a poeziilor este semnată de Luan Topciu şi Renata Melonashi. De asemenea, Dr. Luan Topciu, coordonatorul Centrului Cultural Albanez, a vorbit despre particularităţile poeziei albaneze postbelice, ilustrată prin operele recitate, dar şi despre poezie ca element revelator al identităţii, al sufletului naţiunii albaneze. Selecţiuni din recitalul poetic au fost difuzate pe canalele media online ale ALAR.
„Istoria literaturii albaneze”, de Dr. Luan Topciu, în centrul atenţiei
Joi, 28 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa a avut loc o amplă prezentare a monumentalei lucrări „Istoria literaturii albaneze: de la origini până în prezent”, de Dr. Luan Topciu. Publicul a putut urmări online evenimentul la care au luat parte, alături de autor, deputatul Bogdan-Alin Stoica, secretarul-general al ALAR, scriitorul şi profesorul universitar Angelo Mitchievici, directorul Bibliotecii, şi scriitorul de origine albaneză, Liviu Lungu. Profesorul Mitchievici a vorbit pe larg despre lucrare, despre locul şi rolul ei în contextul albanez, românesc şi european. Deputatul Bogdan-Alin Stoica, reprezentantul minorităţii naţionale albaneze în Parlamentul României, a mulţumit Bibliotecii pentru găzduire, precum şi Guvernului României pentru sprijinul permanent acordat Asociaţiei Liga Albanezilor din România.
Instalaţie a unor tineri artişti, la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa
La Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost amplasată o instalaţie artistică aparţinând tinerilor artişti locali Anastasia Lungu şi Ştefan Simion. Anastasia provine dintr-o familie cu origini albaneze, tatăl său fiind scriitorul Liviu Lungu, secretarul-general al redacţiei revistei „Albanica” a Asociaţiei Liga Albanezilor din România. Despre lucrarea intitulată „ANOTHER [OO]OBJECT DEVELOPMENT” au vorbit Dr. Luan Topciu, coordonatorul Centrului Cultural Albanez al ALAR, Marieta Besu, artist plastic, precum şi cei doi tineri artişti expozanţi, materialul video fiind difuzat pe canalele online ale ALAR. Instalaţia poate fi vizionată la parterul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, cu respectarea regulilor în vigoare privind accesul în instituţiile publice de cultură.
Ibrahim Themo (1865-1945), un erou al românilor şi albanezilor
O delegaţie a ALAR condusă de deputatul Bogdan-Alin Stoica s-a deplasat la Medgidia, acolo unde a depus o jerbă de flori la statuia medicul Ibrahim Themo, personalitate de origine albaneză care a rămas în memoria locuitorilor Dobrogei atât pentru activitatea medicală, cât şi pentru implicarea socială şi chiar politică. Oftalmolog şi igienist de renume, Ibrahim Themo a fost un patriot activ în lupta pentru emanciparea naţională a Albaniei, dar şi senator de Caliacra în Parlamentul României. Iubit de români şi albanezi deopotrivă, Ibrahim Themo dă numele unei străzi din Medgidia şi are un bust amplasat în oraş, prin efortul Asociaţiei Liga Albanezilor din România.
