Cursul euro a atins în 7 septembrie un nou record de 4,9488 lei, al patrulea din această lună. În aceeaşi zi, BCE a calculat o cotaţie de 4,9506 lei/euro. Următoarele trei şedinţe au fost mai „bune” pentru leu, existând semne că banca centrală a revenit la butoane pentru a întârzia atingerea pragului psihologic de 4,95 lei, iar media a alunecat până la 4,9432 lei. Lunea aceasta, cotaţiile euro au coborât la 4,935 lei, înainte de deschiderea pieţei locale, însă tranzacţiile s-au realizat între 4,942 şi 4,948 lei, astfel că media euro a urcat la 4,9444 lei. Presiunea asupra leului va continua şi în perioada următoare, chiar şi în cazul în care ruptura coaliţiei va fi peticită. Datele prezentate de BNR indică o creştere de 9,057 miliarde euro a deficitului în contul curent al balanţei de plăţi în primul semestru, faţă de 5,350 miliarde euro în perioada similară a anului trecut. Joia trecută, BCE a anunţat că va menţine dobânda sa cheie la -0,50%, cel mai scăzut nivel din istorie, dar va reduce, începând cu finalul anului, programul de achiziţionare de obligaţiuni, care a permis reducerea costurilor de împrumut pentru guverne şi afaceri. Decizia BCE, suprapusă poziţiilor de protecţie luate de investitori înainte de anunţarea datelor referitoare la inflaţia din Statele Unite, a provocat la sfârşitul perioadei deprecierea euro la 1,1770 – 1,1817 dolari.
În piaţa locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,1693 la 4,1944 lei. Moneda elveţiană a fluctuat între 1,084 şi 1,09 franci/euro, iar media ei s-a mişcat între 4,5483 şi 4,5601 lei, cea de la finalul intervalului fiind stabilită la 4,5497 lei. Lira sterlină a avut o evoluţie apreciativă, cursul de la sfârşitul perioadei fiind calculat la 5,7958 lei, maximul ultimei luni.
După creşterea la aproape 1.840 dolari, uncia a scăzut luni la 1.785 – 1.793, evoluţie care a făcut ca preţul gramului de aur să coboare de la 244,7195 la 241,3710 lei.
Eforturile BNR de a încetini creşterea inflaţiei şi deprecierea leului, dar şi de a menţine costurile creditării în lei la valori sustenabile, sunt subminate de gâlceava politică. BNR a continuat să sterilizeze excedentul de lei cu scopul de a face moneda naţională mai scumpă, mişcare în linie cu politica sa de „control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară”. Ea a atras de la băncile comerciale 4,43 miliarde lei, la o dobândă de 1,25% egală cu cea de politică monetară, pentru o scadenţă de 7 zile. Operaţiunea nu a fost însoţită de o creştere a dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,61%, maxim al ultimelor cinci luni. În schimb, indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 1,74 la 1,73%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 1,84 la 1,83%.
Bitcoin a avut o evoluţie oscilantă. De la aproape 53.000 dolari, el a căzut la circa 43.500 dolari, pentru ca luni să se stabilizeze în culoarul 44.200 – 46.300 dolari, zi în care ether fluctua între 3.170 şi 3.430 dolari. La mijlocul săptămânii trecute, Parlamentul Ucrainei a stabilit un set de reguli care legalizează şi reglementează piaţa criptomonedelor, dar nu echivalează cu adoptarea acestora drept mijloc oficial de plată.
Analiza cuprinde perioada 6 – 13 septembrie
