Rep.: Domnule Constantin Rădulescu, sunteţi de peste cinci ani preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea şi există voci care vă acuză că nu aţi reuşit să aduceţi niciun investitor străin in judeţ prin strategiile specifice instituţiei. Care sunt motivele?
C. Răd.: În judeţul Vâlcea au existat la un moment dat, pentru că aşa s-a întâmplat, peste 50 de şantiere. 50 de şantiere deschise în judeţul Vâlcea au generat peste 2.500 de locuri de muncă. Prin urmare, această chestiune este doar o declaraţie politică pe care o fac unii care nu au făcut absolut nimic în judeţul Vâlcea. Şi cel puţin de doi ani de când ei sunt la conducerea ţării nu au făcut absolut nimic pentru a ajuta judeţul ăsta. Ba, dimpotrivă, au pus piedici. Uitaţi-vă cum suntem în anul 2021, la jumătate de an de la alegeri. Acum patru ani se vorbea despre 7.500 miliarde lei, cunoaşteţi, PNDL 2, bani care au intrat în judeţul Vâlcea. În plus, numai CJ Vâlcea a tras în aceşti ani peste 170 de milioane de euro, bani pentru drumuri şi alte investiţii. Evident că ne interesează să creăm condiţii. Tocmai de aceea facem şi drumuri bune, lucrăm la infrastructură, tocmai de aceea suntem deschişi pentru a sprijini orice iniţiativă privată. De curând, am avut onoarea şi am semnat autorizaţia de construire pentru cei de la Coskunoz din Turcia, care fac o fabrică la Drăgăşani, am fost la Faurecia unde se măreşte capacitatea de producţie. Administraţia publică trebuie să creeze condiţii, nu este SRL
Rep.: Dar puteţi fi de acord că prin politicile şi instrumentele utilizate de către instituţiile publice se poate face mai mult? Există în ţară consilii judeţene de succes în ce priveşte investiţiile străine.
C. Rădulescu: Toţi banii pe care i-am adus în judeţul Vâlcea sunt un pas important în ceea ce spuneţi, şi asta s-a şi întâmplat. Sunt oameni care au investit în Vâlcea având afaceri mai mici sau mai mari doar prin simplul fapt că, uite, avem un drum bun acolo şi merită să ne ducem să investim. Uşor, uşor, administraţiile locale au băgat apă, gaze, ş.a.m.d., cu bani şi de la Consiliul Judeţean.
Despre salarii mari într-un judeţ cu pungă mică
Rep.: Dacă tot a venit vorba despre bani, am luat o statistică la întâmplare a salariilor din Consiliul Judeţean Vâlcea. Spre exemplu, în noiembrie 2020 salariul mediu la CJ Vâlcea era de 10.674 lei. În acelaşi timp, salariul mediu în judeţul Vâlcea era de circa 4.300 de lei. Cum vedeţi acest decalaj imens?
C. Rădulescu: Salariile nu le stabileşte nici Consiliul Judeţean şi nici preşedintele CJ. Salariile sunt stabilite prin lege pentru toate consiliile judeţene din ţară şi pentru toate administraţiile.
Rep.: Dar în 2017 s-a modificat Legea salarizării. Atunci, salariile angajaţilor CJ Vâlcea s-au mărit cu circa 40%. Un plafon foarte mare, deşi legea permitea să fie şi mai mic. Este adevărat, pentru asta au votat consilierii judeţeni, dar la propunerea dumneavoastră. Aţi fost generoşi, nu?
C. Rădulescu: Preşedintele CJ nu face propuneri de capul lui. Propunerea de proiect de hotărâre se fundamentează în baza unor norme legislative pe care eu trebuie să le respect. Şi le respect!
Rep.: Potrivit acestei grile, salariile consilierilor personali ai preşedintelui CJ Vâlcea, adică ai dumneavoastră, sunt între 6.700 lei şi 8.400 de lei. Câţi consilieri mai aveţi? Şi cum justifică munca lor astfel de salarii?
C. Rădulescu: Vă invit să staţi o zi cu consilierii mei şi veţi vedea ce fac ei. Consilierii mei lucrează aproape militarizat, raportează în fiecare zi programul pe care îl au. Chiar era o glumă pe ici, pe care eu am gustat-o. Îmi spuneau angajaţii CJ: Domnule preşedinte, ce le faceţi oamenilor ăstora, că aleargă toată ziua! Păi zic: Dar înainte cum era? Ei, stăteau într-un birou pe aici şi aşteptau – mă refer la consilierii fostului vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte. Păi, consilierii mei muncesc zilnic, au responsabilitate prin care verifică drumurile, lucrările, merg la cetăţenii care solicită prezenţa la faţa locului, iar seara au raport de activitate unde au fost şi ce au rezolvat. Repet, la mine se munceşte, nu se stă.
Rep.: Şi câţi consilieri personali aveţi?
C. Rădulescu : Şase!
Sinecura ATOP cu sinecurişti de top
Rep.: USR PLUS propune printr-o iniţiativă legislativă ca membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) să nu mai fi remuneraţi, pe considerentul că aceasta este de fapt o sinecură inutilă şi costisitoare. Cum caracterizaţi activitatea acestei structuri?
C. Rădulescu: ATOP funcţionează tot în baza unor norme legale pe care eu le respect. Componenţa ATOP a trecut în unanimitate în Consiliul Judeţean, din care USR PLUS nu face parte pentru că nici nu merită asta, după tot ce au declarat şi toată gargara pe care o fac pe la televizor. Unul dintre miniştrii lor a nenorocit ţara. Ghinea parcă se numeşte. Astăzi, noi, administraţiile publice locale, nu avem nicio perspectivă în a atrage fonduri, aşa că alte chestiuni gen USR PLUS nu am de ce să le comentez.
Rep.: Dar putem să discutăm, mai ales că este vorba despre bani.
C. Rădulescu: Dumneavoastră mă întrebaţi ce vreţi, eu vă răspund la fel, ce consider, prin urmare, ATOP funcţionează în baza unor norme legale cu atribuţii stabilite prin hotărâre de consiliu judeţean.
Rep.: Insist, totuşi. ATOP Vâlcea are 14 membri, ei primesc 20% din salariul dumneavoastră net, care este în jur de 13.600 lei…
C. Rădulescu: Şi subprefectul este în ATOP!
Rep.: Da, este primul pe listă, la fel cum şi domnul Adrian Buşu de la PSD este preşedinte al ATOP.
C. Rădulescu: Haideţi să vorbim despre toţi! Acum, o să zică subprefectul că îl atac…
Rep.: Vorbim, evident. Aşadar, sunt mari îndemnizaţiile ATOP?
C. Rădulescu: Mă întrebaţi pe mine?
Rep: Da!
C. Rădulescu: Eu respect legile.
Rep.: Deci nu comentaţi. Vă abţineţi cumva şi pentru că în acest ATOP v-aţi trimis câțiva consilieri județeni, precum și doi dintre cei mai apropiaţi oameni ca „reprezentanţi ai comunităţii”?
C. Rădulescu: Păi v-am răspuns la întrebare, doamnă!
(În acest punct al dialogului, domnul preşedinte ia o carte cu însemne bisericeşti de pe poliţa din spate şi o răsfoieşte).
Rep.: Ce faceţi acolo? Citiţi o rugăciune?
C. Rădulescu: Mă uitam de unde am primit cartea asta, cred că e de la Înaltul Varsanufie.
Rep.: Sunteţi în relaţii bune?
C. Rădulescu: Excelente. Este un om pe care îl preţuiesc foarte mult şi cred că suntem binecuvântaţi că îl avem la Vâlcea.
Cum s-a fâsâit o ştire „istorică”
Rep.: Pe 18 iunie 2019 aţi anunţat că în curtea Maternităţii din Râmnicu Vâlcea va fi construit un Centru de radioterapie pentru persoanele cu probleme oncologice, ce urma să fie gata în doi ani. Atunci, aţi semnat şi un contract de concesionare a terenului pentru firma INDACOM, concesiune pe 25 de ani, cu posibilităţi de prelungire. Centrul nu s-a construit. Ce s- a întâmplat?
C. Rădulescu: Consiliul Judeţean a concesionat conform legii şi tot conform legii încasează şi banii pe această concesiune. Societatea a obţinut în urmă cu ceva vreme autorizaţia de construire. Din ce cunosc eu, se află în proceduri pentru obţinerea finanţărilor pentru clinică.
Rep.: Pe 24 august 2018 ne-aţi dat ştirea că Spitalul Vechi va intra în renovare. Zi istorică, afirmaţi. Până acum, acolo nu s-a mişcat o cărămidă. Care este situaţia?
C. Rădulescu: S-a întâmplat ce se întâmplă în toată România: proceduri şi licitaţii pe care nu le organizăm noi, le organizează Compania Naţională de Investiţii (CNI). Se pare că a fost scoasă la licitaţie execuţia pentru corpul C5. Celelalte corpuri se află în procedură de întocmire a studiilor, licitaţie pentru proiectare etc. Tone şi metri cubi de hărtii. Ani de zile în care am aşteptat. Important este că noi am predat amplasamentul CNI, iar acum se fac procedurile legale până la începerea lucrărilor.
Două subiecte culturale dureroase
Rep.: Să ne îndreptăm spre cultură. Ştiţi unde se află Castrul Buridava romană care este administrat de CJ Vâlcea?
C. Rădulescu: Da. Am vrea să facem şi un festival acolo, e o idee a unui muzeograf care a venit şi ne-a propus un festival medieval ca la Sighişoara, să organizăm şi un târg. Să fie un eveniment în care să avem daci, romani, simularea unor lupte, să avem meşteri care lucrează în fier. Am discutat asta anul trecut, înainte de pandemie. Vom relua discuţiile pe această chestiune, ne trebuie nişte bani să facem treaba asta şi o vom face.
Rep. : Sigur este vorba despre Castrul Buridava romană de la Stolniceni? Acolo e plin de buruieni, pasc animalele, iar oamenii au furat pietrele pentru diverse construcţii. Castrul ar putea fi redat comunităţii, dar trebuie îngrijit, reconstituit, cum de a ajuns aşa?
C. Rădulescu: Păi Comisia de Cultură, în afară de faptul că dă aviz, ar trebui să se ocupe şi de această chestiune a reconstituirii. Să asigure nişte bani de la Guvern, noi nu avem fonduri pentru asta. Dar am să fac diligenţele legale să putem interveni acolo, fiind vorba despre un monument istoric.
Rep.: Anul trecut, aţi anunţat că CJ Vâlcea îşi exercită dreptul de preempţiune pentru cumpărarea Culei Greceanu, cea mai veche culă din România, aflată la Măldăreşti. Negocierile trenează, cula se degradează şi, dacă nu vă grăbiţi, acest monument unic poate fi vândut oricui şi poate ajunge cârciumă, spre exemplu. În ce stadiu vă aflaţi cu achiziţia?
C. Rădulescu: Noi vrem să cumpărăm, dar să vedem dacă ne înţelegem, poate cer prea mult propriet
arii. Nu vom lăsa acest monument în voia sorţii. fiind o o procedură de negociere nu pot să avansez cifre, să vedem până unde vor merge. Eu nu pot să dau banii contribuabililor decât în condiţiile legii. Prin comparaţie cu alte judeţe, noi suntem cam singurul care investim în astfel de obiective.
Rep.: Prin comparaţie, Ministerul Culturii a dat pe Vila Florica din Argeş 1,8 milioane euro. Proprietarii acestei cule unicat nu cer mai mult de 400.000 de euro.
C. Rădulescu: Am prevăzut bani în buget şi negociem.
Despre incompatibilii momentului
Rep.: Avem două campanii electorale la Scundu şi Slătioara, unde ambii primari PSD şi-au pierdut mandatele ca urmare a faptului că ANI i-a declarat incompatibili. Dar s-a găsit soluţia candidaturilor soţiei, respectiv a fiului celor doi. Consideraţi, în calitate de lider al PSD Vâlcea, că e moral să se paseze în familie primăriile şi să se mai facă şi campanie electorală cu cei doi incompatibili vârfuri de lance?
C. Rădulescu: Alegeri vor avea loc şi la Perişani, unde primarul şi-a pierdut mandatul. Pe româneşte, niciunul dintre cei doi primari nu s-a aflat în situaţia că a făcut afaceri prin firme sau că şi-a dat bani singur. Eu cred că primarii ar trebui să îşi piardă mandatul în alegeri, nu în astfel de chestiuni. Dar consider că moralitatea este o chestiune importantă şi în politică, însă cred cu tărie că electoratul este cel care decide asupra unui candidat. Asta se va vedea pe 27 iunie. Noi, la Slătioara şi la Scundu avem doi candidaţi foarte buni (…).