Sistemele de irigaţii rămân la fel de seci ca şi până acum
Banii din PNRR pentru agricultură s-au dus pe apa sâmbetei

Aflat sâmbătă în vizită prin judeţul Dolj, preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a vorbit, printre altele, despre ratarea finanţării Ministerului Agriculturii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Judeţul Dolj, zonă în care locuitorii desfăşoară activităţi agricole multiple, dar care nu dispune de prea multă infrastructură în domeniu, ar fi fost unul dintre beneficiarii direcţi ai eventualelor investiţii, amintind aici doar refacerea sistemului de irigaţii, de exemplu. Agricultorii din Dolj ar fi avut, astfel, posibilitatea să îşi desfăşoare activitatea având la dispoziţie mijloace specifice mult mai avansate, aşa cum au cerut în repetate rânduri, însă, şi de această dată, trebuie să mai aştepte. Dată fiind această situaţie, Marcel Ciolacu nu a ezitat să „pună paie pe foc”.

0

Iniţial, responsabilii din Ministerele Fondurilor Europene şi Agriculturii solicitaseră suma de aproximativ şapte miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din motive necunoscute, s-a ajuns la suma de 3,8 miliarde de euro, însă, chiar dacă suma solicitată de ţara noastră a fost diminuată la jumătate, Comisia Europeană a respins proiectul. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute în Craiova, sâmbăta trecută, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a deschis subiectul delicat al agriculturii din judeţul Dolj şi a evidenţiat consecinţele respingerii finanţării pentru agricultorii doljeni. „Europa ne creează aceste oportunităţi, dar dacă noi trimitem documente pe care nu le citim, documente făcute de către companii private ca pe urmă să acceseze aceste fonduri, sau aberaţii, cum sunt 133.000 de euro pentru formarea unui singur om, de parcă l-am trimite pe Marte şi de asta se justifică această sumă imensă. Deoarece nu au vrut un dialog cu autorităţile locale, s-a ajuns ca să fim iarăşi ruşinea Europei. O să continui să critic acest PNRR. Chiar vorbeam cu domnul senator Preoteasa cât de mult ar fi însemnat pentru Dolj să fi prins acele sume pentru irigaţii, cum au prins Polonia, Ungaria, Bulgaria”, a declarat acesta.

Anişoara Stănculescu, preşedinte PMP Dolj: „Agricultorii doljeni sunt foarte nemulţumiţi şi de modul de implicare al autorităţilor judeţene cu responsabilităţi în agricultură”

Anișoara Stănculescu

Dacă preşedintele PSD a criticat politica guvernamentală, ca factor principal pentru eşecul reprezentat de respingerea finanţării agriculturii prin PNRR, consilierul judeţean Anişoara Stănculescu, preşedintele PMP Dolj, spune că o parte importantă din vină o poartă şi autorităţile locale cu atribuţii în domeniul agricol, mai exact Consiliul Judeţean Dolj şi Direcţia Agricolă Dolj. Reprezentanţii celor două instituţii, spune aceasta, trebuiau să identifice necesităţile agricultorilor doljeni prin şedinţe publice cu aceştia şi, astfel, să transpună în proiectul trimis Comisiei Europene adevăratele lipsuri din agricultura doljeană. „În urma întâlnirilor cu agricultorii şi antreprenorii agricoli doljeni, am constatat că aceştia sunt foarte nemulţumiţi şi, pe bună dreptate, de modul în care Ministerul Agriculturii a susţinut cauza finanţării sistemului de irigaţii prin PNRR. Consilierii judeţeni ai PMP au susţinut în permanenţă necesitatea unor dezbateri publice reale cu fermierii şi agricultorii doljeni, astfel încât toţi cei interesaţi să îşi expună ideile, soluţiile. Lipsa discuţiilor reale pe tema necesităţilor agriculturii doljene şi a soluţiilor de acoperire a acestora, consider eu, este principalul factor al acestui eşec. Proiectul ar fi putut fi acceptat ca unul „verde” dacă ar fi existat o corelaţie viabilă între refacerea sistemului de irigaţii şi sistemele energiei regenerabile. Agricultorii doljeni sunt foarte nemulţumiţi şi de modul de implicare al autorităţilor judeţene cu responsabilităţi în agricultură, şi aici fac referire la Consiliul Judeţean şi la Direcţia Agricolă Dolj. Chiar dacă culorile politice ale decidenţilor la nivel judeţean, respectiv PSD, şi la nivel naţional, respectiv PNL, sunt diferite, modul de abordare a problemelor este acelaşi. Aici fac referire atât la PNRR, în cazul Guvernului, cât şi la Fondul de Tranziţie Justă, în cazul Consiliului Judeţean Dolj. Modul de abordare este acelaşi, adică lipsa totală a dialogului şi refuzul dezbaterilor serioase. Golul lăsat de cele 6,5 miliarde de euro, care puteau fi investiţi, se vor resimţi şi se vor repercuta profund în realitatea Doljului, care şi aşa ştim că este una dintre cele mai afectate zone de secetă din ţară şi fenomenul deşertificării se intensifică de la un an la altul”, a declarat Anişoara Stănculescu, preşedintele PMP Dolj. 

Alexandra Presură, deputat PSD: „Toate aceste lucruri se datorează faptului că ministrul nu a mers să negocieze sumele de susţinere pentru agricultură”

Alexandra Presură

Deşi ministrul agriculturii a declarat că ministerul pe care îl conduce a făcut tot posibilul pentru a întocmi un proiect viabil, Alexandra Presură, deputat PSD de Dolj, are o altă variantă. Aceasta susţine că responsabil pentru respingerea proiectului de finanţare a agriculturii este tocmai ministrul Adrian Oros, care nu a mers personal în faţa Comisiei Europene pentru a susţine cauza agricultorilor români. Probleme nu sunt, însă, doar în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii prin PNRR, spune deputatul doljean. Mai multe proiect şi sume acordate de guvernarea PSD pentru agricultura doljeană au fost blocate de noul ministru şi nu au fost înlocuite cu altele, periclitând şi mai mult activitatea agricultorilor din Dolj. „În prima variantă a proiectului trimis Comisiei Europene au fost prevăzuţi bani pentru agricultură, prin PNRR. Dar, bineînţeles, domnul ministru Oros nu a mers să negocieze această sumă. În a doua variantă a proiectului, sumele pentru agricultură au fost eliminate. Toate aceste lucruri se datorează faptului că ministrul nu a mers să negocieze sumele de susţinere pentru agricultură. În luna martie, PSD a depus o moţiune simplă împotriva domnului ministru Oros, în care am solicitat ca în PNRR să se regăsească sume pentru agricultură, domeniu care nu se află în cea mai bună perioadă. În guvernarea PSD, cu domnul ministru Petre Daea, s-au alocat sume foarte mari pentru investiţii în sistemele de irigaţii. Chiar la noi în judeţul Dolj, pe Valea Dunării, s-au făcut investiţii importante pentru irigaţii. Pentru agricultorii doljeni este o pierdere însemnată. În Dolj, sunt localităţi care trăiesc din agricultură şi lipsa acestor investiţii le afectează direct. De asemenea, nu trebuie uitate programele lansate de PSD, de exemplu programul «Tomata», abandonate de actuala guvernare, fără a veni cu altceva în loc. Din discuţii directe cu ei, pot spune că agricultorii doljeni sunt foarte nemulţumiţi şi consideră că autorităţile au dat cu piciorul unei noi şanse de a investi în domeniul agricol”, a declarat Alexandra Presură, deputat PSD de Dolj.

USR-PLUS aruncă vina în curtea Ministerului Agriculturii

Daniel Gheba

Din perspectiva USR-PLUS, lucrurile nu stau chiar aşa rău. Daniel Gheba, deputat USR-PLUS de Dolj, consideră că PNRR nu reprezintă singura modalitate de a finanţa agricultura românească. Politica Agricolă Comună şi finanţarea naţională sunt surse la fel de importante pentru agricultorii români. De asemenea, acesta a precizat că proiectul privind investiţiile în sistemele de irigaţii a fost respins pentru că Ministerul Agriculturii nu a depus un studiu tehnic în timp util, situaţie în care se mai află şi alte state din Europa. „În realitate, povestea pe care media o spune despre lipsa completă a investiţiilor în agricultură prin PNRR nu este adevărată. Este adevărat că nu au fost investiţii în irigaţii, dar acestea au avut la baza PAC (Politica Agricolă Comună) şi PNS (Planul Naţional Strategic) şi din acestea două, România va beneficia în următorii ani de investiţii pe toate sectoarele de irigaţii. Obiectivele PNS pe mediu sunt tocmai acestea: contribuirea la energia sustenabilă, precum şi la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea. De asemenea, şi promovarea dezvoltării sustenabile şi a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale, precum apa, solul şi aerul. Mai pe scurt, nu putem cere finanţare pe ceva ce este deja prevăzut în PAC şi PNS. Şi totuşi, în PNRR avem investiţia cu numărul doi la componenta SISTEMUL DE DEZINUNDĂRI, avem 300 milioane euro pentru desecare în caz de inundaţii. Şi avem la componenta 15 «Educaţie» bani pentru liceele agricole şi investiţii în campusuri şcolare. Au mai existat şi alte state din comunitate care nu au reuşit să acceseze prin PNRR, de exemplu, irigaţiile, pentru că au depus programul fără un studiu tehnic la bază. În cazul României, Ministerul Agriculturii nu a reuşit să depună un studiu tehnic pentru irigaţii, probabil că timpul a fost scurt şi oricum acestea sunt prevăzute prin Politica Agricolă Comună şi Planul Naţional Strategic. PNRR nu este singura «gură de apă din deşert» şi nu trebuie să spunem că nu vor exista şi că nu mai există alte finanţări pentru agricultură. Acolo unde nu există finanţare prin PNRR, există finanţare naţională şi prin Politica Agricolă Comună Europeană”, susţine deputatul USR-PLUS, Daniel Gheba.

NIcolae Giugea

Chiar dacă se arată reciproc cu degetul, iar agricultorii doljeni rămân tot cu ochii în soare, este de apreciat că unii oameni din politica doljeană cunosc cu ce se confruntă agricultorii din judeţul nostru şi sunt dispuşi să dialogheze pe marginea acestui subiect. Facem această afirmaţie deoarece există şi politicieni precum deputatul PNL Nicolae Giugea, trimis în Parlament de voturile doljenilor, care, deşi pozează în specialist în agricultură, nu se oboseşte să ofere măcar un punct de vedere vizavi de PNRR şi de investiţiile în agricultură. Din păcate, ca şi în alte situaţii din trecut, iniţial domnia sa ne-a răspuns la telefon, însă, când a auzit că dorim să discutăm despre lipsa investiţiilor în agricultură prin PNRR, ne-a spus să revenim peste o oră şi jumătate. Atunci când am făcut-o, ne-a ignorat cu desăvârşire, preferând să se ascundă ruşinos decât să îşi asume curajos un punct de vedere. Cu astfel de reprezentanţi în Parlamentul României şi, din păcate, cazul său nu este singular, este greu de crezut că Doljul va reuşi să scape de sărăcia care-l caracterizează în ultimii 30 de ani!

Facebook Comments