Anunţul câştigătorilor premiilor pentru anul 2021 a fost făcut marţi, 25 mai, în cadrul unui eveniment online live co-prezentat de Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, şi Hermann Parzinger, preşedintele executiv al Europa Nostra. Luând cuvântul la evenimentul online, comisarul a declarat: „Câştigătorii Premiilor Europene pentru patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2021 sunt ambasadorii frumuseţii patrimoniului european, fie că este vorba de tradiţii şi meşteşug, de arhitectura care îţi taie respiraţia sau de modul în care patrimoniul poate uni comunităţi şi generaţii. Cred cu adevărat că păstrarea cu succes a patrimoniului nostru material şi imaterial depinde de angajamentul oamenilor din spatele acestuia. Prin aceste premii, îi onorăm, prin urmare, pe toţi acei bărbaţi şi femei excepţionale, profesionişti în domeniul patrimoniului, arhitecţi, oameni de ştiinţă şi voluntari care aduc patrimoniul nostru comun mai aproape de inimile noastre. Viziunea lor merită să fie aplaudată.”
O jurizare pretenţioasă, cu experţi independenţi
Câştigătorii premiilor au fost selectaţi de jurii independente compuse din experţi în domeniul patrimoniului din întreaga Europă, în urma evaluării candidaturilor depuse de organizaţii şi persoane fizice din 30 de ţări europene. Celelalte proiecte premiate la categoria Patrimoniu sunt: Gara maritimă Bruxelles (Belgia), Grădina Castelului Fredensborg (Danemarca), Complexul în piatră Vardzia (Georgia), Casa Am Horn, Weimar (Germania) Podul Plaka, Epir (Grecia), 18 Ormond Quay Upper, Dublin, (Irlanda), Turnul de apă Besňs (Spania) şi Mas de Burot, Parcul Natural Els Ports (Spania).
Se poate vota pentru Premiul Publicului
Susţinătorii şi pasionaţii de patrimoniu din întreaga lume sunt acum încurajaţi să descopere câştigătorii şi să voteze online pentru a decide către cine va merge Premiul Publicului din acest an. Câştigătorul Premiului Publicului va fi anunţat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor europene pentru patrimoniu, care va avea loc în toamna acestui an. Cu această ocazie vor fi prezentaţi publicului şi laureaţii Marelui Premiu, fiecare dintre ei urmând să primească un premiu în valoare de 10.000 EUR. Se poate vota, inclusiv pentru biserica din Urşi la adresa https://vote.europanostra.org/
O echipă de restauratori tineri a redat Europei bisericuţa seculară
Restaurarea bisericii a început la 12 iunie 2010, ca urmare a prăbuşirii bolţii peste altar, cu o intervenţie de urgenţă iniţiată de Ordinul Arhitecţilor din România şi finanţată de Fundaţia Pro Patrimonio, prin regretatul arhitect Şerban Cantacuzino. Continuatorii acestui demers extraordinar sunt arhitectul Şerban Sturdza cu o echipă extraordinară de tineri restauratori. Fondurile au provenit prin colectă de la persoane fizice, asociaţii, fundaţii din ţară şi străinătate.
Biserica cu hramurile Buna Vestire şi Sf. Arhanghel Mihail (cod Lista Monumentelor Istorice VL-II-m-B-09954) a fost construită în perioada 1757-1784, ctitori fiind Ion Danciu şi popa Costandin. Pictura are o valoare artistică şi culturală deosebite, conţinând unele reprezentări unice, cum ar fi „Icoana Maicii Domnului cu aripi de înger”. Lăcaşul a fost renovat şi îmbrăcat în haina sa actuală, viu colorată de picturile murale exterioare şi interioare, în anul 1843, prin ctitorul Nicolae Milcoveanu. El este pictat în tinda bisericii alături de macheta bisericii, pe peretele de apus..
Scena principală în dreptul poliţei proscomidiei este cea a lui Iisus-viţă de vie. La picioarele Lui sunt semnaţi cei trei zugravi: Gheorghe, Nicolae şi Ioan. Întreaga pictură murală este datată tot aici în anul 1843.
Tradiţia locală păstrează amintirea preotului Nicolae „Mititică” din Ponor, care a reparat biserica după un cutremur.[2] Este posibil ca această tradiţie să fie legată de cutremurul din 23 ianuarie 1838. În acest caz se explică amploarea renovărilor de la 1843, însă singurul ctitor care apare în pictura parietală este praporgicul Nicolae Milcoveanu.