Falimentul comunicării – cauza dezastrului PNL

Pe zi ce trece, cabinetul Cîţu şi ai săi susţinători, liberalii, au din ce în ce mai multe probleme în ceea ce priveşte imaginea publică. Acest fapt este o consecinţă directă a unei politici de comunicare absolut falimentare, care aminteşte de perioada în care pedistul Emil Boc şi şeful statului, Traian Băsescu, ajunseseră inamicii publici numărul unu în România. Atunci, ca şi acum, mult mai dibaci în ceea ce priveşte jocurile de imagine publică, social-democraţii au reuşit să „încalece“ pe un val de nemulţumire publică şi să transforme o guvernare cu destule reuşite, chiar dacă şi cu multe eşecuri, într-un etalon al neputinţei guvernamentale care dăinuie şi astăzi în mentalul colectiv românesc. Întorcându-ne la situaţia actuală, se cuvine a enumera doar câteva cifre seci necesare unei evaluări obiective a efortului guvernamental în ceea ce priveşte lupta împotriva pandemiei şi crizei economice care o însoţeşte. Totodată, merită dezvăluite şi câteva dintre motivele care cauzează deficitul de imagine evident pe care şi „l-a câştigat“ cabinetul Cîţu în general, şi liberalii în mod special în ultimele luni.

0

Zilnic, toate posturile de ştiri din România se înghesuie să ne anunţe dezastrul provocat de pandemie. Ni se comunică, ritos, criza care domneşte în sălile de ATI, coada de ambulanţe la poarta vreunui spital COVID, lipsa seringilor la un centru de vaccinare dintr-o comună arădeană. Pe rând, în direct, intră diverşi specialişti mai mult sau mai puţin închipuiţi, care scot soluţiile din joben precum popii acatistele, iar la final, pentru a tuşa aşa-zisul dezastru, un pesedist şi/sau aurist trag concluziile cuvenite: Guvernul este dezastruos, PNL-ul este plin de hoţi care fură din avuţia naţională, iar statul român este în pragul falimentului.
Evident, astfel de abordări, necombătute de nicio persoană cu credibilitate din arcul guvernamental, lasă urme adânci în conştiinţa publică. Până la urmă, un adevăr spus pe jumătate în repetate rânduri devine o realitate absolută pentru toţi românii.

Stăm rău, e adevărat, dar mult mai bine decât alţii mai înstăriţi decât noi

Sub această avalanşă de ştiri negative, ca urmare a valului de contestaţii cu conotaţii politice pe care le-au înfruntat în ultimele luni, liberalii ar trebui să vorbească mai apăsat doar despre cifre. Iar prima cifră care ar trebui subliniată este aceea că România, până la începutul acestei săptămâni, a vaccinat 8,7% din populaţia adultă. Poate că, la prima vedere, această cifră nu pare spectaculoasă, dar comparând-o cu media europeană de 9%, parcă altfel se privesc lucrurile. Dacă mai menţionează liberalii şi că procentul nostru este egal cu cel al Germaniei, şi mai bun decât al Cehiei, Olandei, Suediei, Croaţiei, Bulgariei şi Letoniei, atunci cu siguranţă că „apocalipsă pandemică“ prorocită de opoziţie nu mai pare a fi cauzată doar de guvernare. Cu felul nostru poticnit de a rezolva problemele, cu o armată de funcţionari angajaţi pe pile sau pe şpăgi, iată că reuşim să ţinem aproape de lumea civilizată a Bătrânului Continent, o performanţă la care, sunt convins, nimeni nu se aştepta.

O altă statistică ar trebui, de asemenea, scoasă în faţă de liberali: mortalitatea în rândul bolnavilor COVID. Nu este un secret pentru nimeni că sistemul sanitar românesc este un dezastru din punct de vedere al organizării, cu sute de unităţi medicale nerenovate de zeci de ani şi „colcăind“ de microbi care cauzează infecţiile nosocomiale mortale. Cu toate acestea, procentul de decese este de 2,47% din numărul de îmbolnăviri COVID, semnificativ mai mic decât în Bulgaria (3,87%), Ungaria (3,14%), Grecia (3,11%), Italia (3,06%), Marea Britanie (2,92), Macedonia de Nord (2,92%), Germania (2,72%), Slovacia (2,66%) sau Belgia (2,63). Dacă ne uităm bine la acest clasament macabru, ţări mult mai bine dezvoltate decât noi, cu bugete mult mai mari dedicate sănătăţii publice şi cu PIB-uri într-un an cât al nostru în cinci ani, au o situaţie mult mai dramatică decât noi. Şi în ceea ce priveşte numărul de morţi raportat la 10.000 de locuitori situaţia noastră este departe de a fi atât de catastrofală pe cât se propagă pe diverse canale media. Deşi avem 12 decese la 10.000 de locuitori, dureros de multe, suntem depăşiţi de state cu mult mai multă putere financiară şi cultură organizaţională în domeniul sănătăţii, precum Belgia, Cehia, Slovacia şi Suedia.

Mai vine Moş Crăciun la Palatul Victoria pentru liberali?

Sunt convins, nu mulţi dintre dumneavoastră cunoşteau aceste cifre seci, dar care creionează fidel o realitate indubitabilă. Dar vinovaţi nu sunt cetăţenii că nu ştiu aceste lucruri, ci guvernanţii care habar nu au cum să comunice eficient pentru a combate atacurile politice mizerabile de multe ori, pe de o parte, şi a creiona o imagine fidelă realităţii necesară populaţiei pentru a mai căpăta o brumă de încredere în instituţiile publice, pe de altă parte. Cîţu, Orban şi alţi „corifei“ ai guvernării par a se concentra mai mult pentru a para atacurile politice de multe ori halucinante ca abordare ale opoziţiei, uitând că, în astfel de momente dificile, doar statisticile reale şi des menţionate în discursurile publice pot constitui un unic sprijin în combaterea dezinformărilor. Din păcate, Ludovic Orban, ca şi Emil Boc pe vremea guvernării pedeliste, se uită mult prea des spre Cotroceni pentru un sprijin de care, în realitate, nu ar avea nevoie dacă ar şti să comunice şi dacă ar permite unui birou de comunicare profesionist din sânul partidului să schiţeze o strategie de imagine coerentă. „Sindromul tătucului“ atât de prezent în istoria românilor sute de ani la rând nu are leac nici măcar în secolul XXI, chiar dacă, peste tot în Europa civilizată, unicitatea liderului atotştiutor a fost înlocuită de mult cu o cultură sănătoasă a echipei temeinic organizată pentru a duce la îndeplinire un „task“ necesar societăţii. Până când nu vor schimba modul de comunicare cu populaţia şi nu vor identifica în rândul lor comunicatori credibili, liberalii vor continua să scadă dramatic în sondaje până la punctul în care vor fi obligaţi să plece de la guvernare ca urmare a lispei unui suport popular pentru programul lor de guvernare. Iar în ritmul acesta, nu ştiu dacă îl vor mai aştepta pe Moş Crăciun la Palatul Victoria!

Facebook Comments