,,Iarna schi şi vara cros,
Amândouă-s de folos.
Iarna-i mai costisitoare:
Crosul cere doar… picioare!”,
spunea avocatul şi omul de cultură buzoian Gheorghe Culicovschi, în epigrama ,,Iarna nu-i ca vara”.
Cel puţin pentru oraşul nostru, epigrama se potriveşte ca o mănuşă atunci când vine vorba despre energia termică. În fiecare an, fie vară, fie iarnă, Craiova se confruntă cu aceleaşi probleme legate de energia termică. Dacă vara ,,mai merge“, pentru că nu e necesară încălzirea blocurilor şi te mai poţi spăla cu o apă mai ,,călâie”, iarna situaţia este dezastruoasă. SC TERMO CRAIOVA SRL, intrată în insolvenţă în 2015 (în plină şi glorioasă administraţie PSD), cu datorii de peste 70 miloane de euro la Complexul Energetic Oltenia SA (CEO) şi 15 miloane de euro la bugetul de stat şi la cel local, nu reuşeşte să asigure căldura şi apa caldă pentru cele aproximativ 60.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire.
CEO, care prin Centrala Electrica de Termoficare (CET) Craiova produce şi transportă agent termic primar (apa fierbinte sub presiune), prin cei peste 140 de kilometri de conducte supra şi subterane, în punctele de distribuţie, de unde, prin intermediul TERMO CRAIOVA ajunge la consumatorii finali, a fost cea care a cerut insolvenţa societăţii Primăriei în 2015 pentru o creanţă neachitată până astăzi, datorie la care, între timp, s-au mai adăugat altele.
Prin insolvenţă, cel putin teoretic, s-a urmărit redresarea Termo Craiova, dar planurile au fost un adevărat eşec, administratorul judiciar, deşi plătit regeşte, a dus la mărirea datoriilor către creditori, ducând Termo din „lac în… faliment“. Numai pandemia a amânat declararea falimentului şi, implicit, „ne-a mai oferit“, măcar parţial, o iarnă cu căldură în calorifere.
Indiscutabil, concluzia este una singură: Primăria Craiova (prin intermediul unui Consiliu Local dominat de acest partid şi total incompetent) a condus deliberat şi cu bună ştiinţă la încununarea ,,cu succes” a perioadei de insolvenţă prin faliment!
Deşi sistemul centralizat de încălzire urbană este cea mai buna soluţie pentru un oraş, inacţiunea administraţiei publice locale de reabilitare a acestuia, respingerea unor soluţii viabile propuse de CEO, cheltuiala nejustificată cu administratorul judiciar, au dus la îngroparea sistemului. Edilii PSD fie şi-au atins scopul, fie au dat dovadă de o incompetenţă crasă!
Cine ar trebui să plătească pentru dezastrul financiar în care se află societatea? Bineînțeles că toţi cei care au condus-o deliberat spre faliment şi care puteau şi trebuiau să aibă soluţii pentru ca oamenii să beneficieze de apă caldă şi căldură: Primăria Craiova, conducerea Termo SRL şi administratorul judiciar. Cine va plăti de fapt acest dezastru financiar: noi, cetăţenii Craiovei, care vom suporta din propriile buzunare acest eşec epic al unor administraţii incompetente!
