Reorganizarea teritorială, un proiect pe lista de aşteptare

Actuala formă de organizare administrativ-teritorială a României datează din perioada comunistă. După încercarea de regionalizare din anul 1960, prin Constituţia din 1965 se revine la împărţirea teritoriului naţional pe judeţe, oraşe şi comune. În prezent, România este împărţită în 41 de judeţe, plus Capitala, 263 de oraşe şi 2.685 de comune, care însumează 13.285 de sate. Rând pe rând, guvernele care au condus România după aderarea la Uniunea Europeană şi-au trecut în agendă o reorganizare a teritoriului şi o regândire a structurilor de conducere, dar reforma administrativă este un proiect aflat şi astăzi în aşteptare.

0

Zilele trecute, vicepremierul Dan Barna a făcut mai multe afirmaţii cu privire la dorinţa guvernului de a implementa o amplă reorganizare administrativă, atât în ceea ce priveşte instituţiile, cât şi în privinţa teritoriului naţional. Liderul USR a afirmat, de asemenea, că se ia în calcul şi reducerea numărului de primării. „Legat de numărul mai mic de primării – da, avem un program şi un obiectiv legat în primul rând de comasare voluntară. O să vedem cum va funcţiona şi eu sunt destul de optimist, pentru că sunt multe primării care de fapt sunt primării doar cu numele. Prima variantă pe care o abordăm este aceea a comasării voluntare, tocmai pentru a eficientiza funcţionarea acelei comunităţi”, a explicat vicepremierul. Prin urmare, dacă guvernul condus de Florin Cîţu va fi cel care îşi va asuma răspunderea unei astfel de reforme, vom asista la dispariţia multor comune din România, principalele unităţi administrative vizate de o astfel de măsură.

Cosmin Vasile, preşedinte CJ Dolj: „Nu cred că actualul guvern este capabil de un astfel de demers”

Cosmin Vasile

În prezent, judeţul Dolj are 104 comune, care sunt formate, la rândul lor, din 364 de sate. Cele mai multe dintre comunele doljene au populaţii de câteva mii de locuitori, dar există şi mai multe comune în care numărul de locuitori este unul redus, fie de câteva sute de cetăţeni, fie puţin peste o mie. Astfel stând lucrurile, în Dolj, o reorganizare administrativă ar schimba din temelii forma actuală a judeţului. Însă, chiar dacă recunoaşte că ar aduce un plus pentru dezvoltare, Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean, consideră că reforma administrativă este destul de dificil de îndeplinit. Unul dintre principalele impedimente ar fi disconfortul creat cetăţenilor, care vor fi nevoiţi să străbată kilometri buni până la centrul administrativ. „Principial, este clar că la un moment dat trebuie să fie gândită şi o reorganizare. Însă trebuie stabilite criteriile de reorganizare, trebuie făcut un studiu de impact, plus că trebuie şi o voinţă politică foarte puternică, un consens politic. O astfel de măsură înseamnă şi modificarea Constituţiei, înseamnă şi referendumuri, or, toate acestea nu pot avea loc decât printr-un consens politic naţional. Nu cred că actualul guvern este capabil de un astfel de demers. Sigur că o reorganizare ar fi foarte utilă, aşa cum s-a tot vorbit şi de regionalizare, care sunt teme vechi. Nu pot preconiza un rezultat clar ar unei reorganizări de acest fel, dar sunt convins că s-ar putea ajunge ca administraţie să fie funcţională. Dar mai este şi un alt aspect. Trebuie să avem în vedere cetăţenii, care nu trebuie să sufere. Dacă unifici patru localităţi, centrul administrativ al comunei va fi la o distanţă considerabilă şi trebuie avut în vedere ca oamenii să aibă acces uşor la servicii. Toate acestea trebuie gândite şi trebuie făcut un studiu de impact la nivel naţional”, susţine acesta.

„Reforma administrativ-teritorială este o necesitate pentru a veni mai aproape de realitatea din secolul al XXI-lea şi de oportunităţile de finanţare europeană”

Ionuț Stroe

Pentru deputatul PNL de Dolj Ionuţ Stroe, reorganizarea administrativă a teritoriului nu reprezintă o necesitate doar pentru a debloca dezvoltarea României, ci şi o raliere la normele europene. În opinia liberalului doljean, atragerea fondurilor europene pentru dezvoltare ar creşte semnificativ în urma unei reorganizări teritoriale, motiv pentru care consideră reforma administrativă drept o prioritate pentru actualul guvern. „Reforma administrativ-teritorială este o necesitate pentru a veni mai aproape de realitatea din secolul al XXI-lea şi de oportunităţile de finanţare europeană. România are nevoie, în primul rând, de un nivel administrativ echivalent regiunilor în sens european. Fără el funcţionăm cu improvizaţii. Este calea prin care se vor putea derula proiecte ample de dezvoltare, care au sens şi sunt posibile doar la nivel regional, şi care pot aduce în timp o echilibrare între nivelurile de dezvoltare ale tuturor zonelor ţării. E o problemă nerezolvată în mod real de la integrarea în UE. O soluţie va trebui să existe, într-un orizont predictibil, prin dialog, şi pentru localităţile, mai ales cele foarte mici, care se sufocă astăzi din lipsa veniturilor ori sub povara unor cheltuieli. Sunt comunităţi care altfel vor rămâne mereu în urmă. Orice soluţie care poate duce la eficientizarea cheltuielilor şi creşterea calităţii serviciilor oferite de administraţiile locale este bine venită. Calea cea mai simplă ar fi ca mai întâi Guvernul să formuleze şi să pună în dezbatere publică o propunere, iar apoi aceasta să meargă către Parlament. Dacă aceasta va viza sau nu şi o modificare a Constituţiei rămâne de decis, dar cred că ar trebui să o avem în vedere ca primă opţiune, pentru că doar aşa putem debloca acest subiect major”, a declarat Ionuţ Stroe, deputat PNL de Dolj.
Ideea lansată de şeful său de partid este susţinută şi de Daniel Gheba, proaspăt deputat USR de Dolj. El însuşi locuitor al unei comune din Dolj, formată din mai multe sate, Daniel Gheba susţine că deplasarea cetăţenilor către primării, în condiţiile în care noile comune s-ar întinde pe o suprafaţă mult mai mare, nu poate constitui o piedică pentru a implementa o reorganizare administrativă. „Nu cred că este o idee rea. Sunt multe comune mici, cu mai puţin de o mie de locuitori, care au o grămadă de funcţionari, care nu îşi scot nici salariile din încasări. Nu se justifică deci ca localităţile mici să continue cu administraţii separate. Este mult mai util să se comaseze. Localitatea unde eu locuiesc, Şimnicul de Sus, are 12 sate, iar ultimul dintre ele cred că este la 7 km depărtare de primărie. Nu cred că este o problemă ca oamenii să se deplaseze, pentru că nu au foarte multe drumuri de făcut la primărie. Cred că o reorganizare ar aduce numai lucruri pozitive, ca degrevarea aparatului administrativ, reducerea cheltuielilor, reducerea numărului de funcţionari şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea acelor zone”, a declarat Daniel Gheba.

Botoşeşti-Paia, un exemplu ideal

Dacă aşa se văd lucrurile „de la centru”, în teritoriu situaţia poate fi una diferită. Un exemplu perfect în favoarea comasării comunelor, dar, la fel de bine, şi împotriva acesteia, este comuna Botoşeşti-Paia, din sud-vestul judeţului. Conform recensământului din 2011, în Botoşeşti-Paia locuiesc puţin peste 800 de cetăţeni, însă, cu siguranţă, astăzi numărul lor este cu mult mai mic. Într-o astfel de comună s-ar impune fără doar şi poate o reformă. Problema este că cel mai apropiat centru administrativ este la aproximativ 20 de km depărtare, iar drumul, care aparţine de Consiliul Judeţean Dolj, este pur şi simplu impracticabil. „Noi suntem o comună mică şi foarte izolată. În cazul unei comasări, ar trebui să fim alipiţi ori la Predeşti, ori la Breasta. Ce vor face locuitorii de aici? Distanţa este una foarte mare, aproximativ 20 de km, iar drumul, care aparţine de Consiliul Judeţean, este foarte prost. Cred că ar fi foarte greu pentru locuitorii comunei Botoşeşti-Paia să ţină legătura cu administraţia”, a declarat proaspătul primar al comunei, Alexandru Opran, ales din partea PNL.

Ion Ionescu, primar Pleşoi: „Cred că forma actuală de organizare permite comunelor să se gospodărească mai bine”

Chiar dacă este edilul unei comune de dimensiune medie spre mică, cu aproximativ 1.400 de locuitori, Ion Ionescu, edilul de la Pleşoi, consideră că este mult mai uşor să implementezi proiecte de dezvoltare pe raza unei comune cu suprafaţă mai mică. Conform spuselor sale, în perioada în care regimul comunist a încercat să comaseze comunele şi să organizeze teritoriul naţional pe bază de regiuni, demers în urma căruia comuna Pleşoi a fost alipită la Predeşti, dimpotrivă, dezvoltarea a stat pe loc în comuna pe care o administrează acum, pe când centrul administrativ de atunci s-a dezvoltat mult mai mult. „Cred că forma actuală de organizare permite comunelor să se gospodărească mai bine. Investiţiile sunt doar la nivelul acelei comune, pe când dacă se comasează mai multe unităţi administrative, unele zone vor rămâne neglijate de către centru. Comuna noastră a mai trecut, în epoca comunistă, printr-un astfel de experiment şi diferenţa de dezvoltare dintre Pleşoi şi Predeşti, comuna la care am fost alipiţi atunci, este foarte mare. Noi abia acum reuşim să implementăm proiecte de infrastructură, canalizare, alimentare cu apă şi altele”, a declarat Ion Ionescu, edil al comunei Pleşoi, ales pe lista PSD.

Aurel Gheorghiţă, primar Podari: „Noi suntem o comunitate destul de mare. Dacă ni s-ar mai aronda încă o comună, cred că ar fi greu de administrat”

Aurel Gheorghiţă

Deşi comasarea comunelor ar avea ca prim beneficiu deblocarea administraţiei şi a dezvoltării, primarul comunei Podari, una dintre cele mai mari din Dolj, cu aproape 7.000 de locuitori, este de părere că, dimpotrivă, o creştere a suprafeţei care trebuie administrată, rezultată din comasarea mai multor comune, ar duce la griparea sistemului administrativ. Pentru Aurel Gheorghiţă, ales edil la Podari din partea PSD, singurul beneficiu al unei astfel de reforme ar fi reducerea numărului de primari şi a personalului adiacent unei primării. „Noi suntem o comunitate destul de mare. Dacă ni s-ar mai aronda încă o comună, cred că ar fi greu de administrat. Apoi, cred că s-ar crea un disconfort şi pentru cetăţeni. La Podari cred că s-ar încadra să fie alipită comuna Ţuglui, aflată la aproximativ 9 km. Cred că ar fi destul de dificil pentru cetăţeni să vină pentru diferite acte, iar nouă ne-ar fi destul de greu să acoperim un teritoriu atât de mare. Sunt destul de multe lucruri de făcut într-o comună şi să le faci pe toate într-un timp rezonabil este destul de dificil. Dimpotrivă, cred că administraţia s-ar îngreuna”, a precizat edilul.

„Sunt comune şi în Dolj, şi în ţară, care au câteva sute de locuitori, dar care cheltuie foarte mulţi bani cu administraţia”

Şerban Florian

În schimb, sunt şi edili care nu conduc neapărat comune foarte mari, dar care susţin că ar îmbrăţişa o reorganizare a teritoriului. Principalul argument pe care îl aduc pentru a-şi susţine opinia sunt risipa inutilă de bani pentru salariile funcţionarilor şi care ar fi astfel economisiţi, şi creşterea bugetului dedicat investiţiilor. „După mine, eu aş merge pe principiul comasării comunelor. În primul rând, uitându-mă la comunele vecine, pot observa că unele s-au dezvoltat, altele nu. Acolo unde lucrurile au rămas în urmă, pot spune că principalele cauze sunt aparatul administrativ foarte stufos şi banii insuficienţi pentru proiecte. Cred că printr-o reorganizare s-ar dispune de mai mulţi bani pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare”, a declarat Şerban Florian, primarul PSD al comunei Predeşti.

Marian Duță

În favoarea unei reforme administrative bazată pe comasare este şi primarul liberal al comunei Cetate, Marian Duţă, alt edil care spune că se cheltuie foarte mulţi bani din bugetul primăriilor pentru a întreţine angajaţii. „Eu cred că ar fi o măsură bună. Sunt comune şi în Dolj, şi în ţară, care au câteva sute de locuitori, dar care cheltuie foarte mulţi bani cu administraţia. S-ar face foarte multe economii, bani care pot fi investiţi. Comunele cu puţini locuitori se depopulează continuu, dar întreţin consilieri locali, viceprimar, primar şi toată administraţia, bani cheltuiţi degeaba, după părerea mea”, a declarat Marian Duţă, primarul comunei Cetate.

Cu toate părerile pro şi contra, trebuie să admitem că modalitatea în care se face azi administraţia în România lasă de multe ori de dorit. În cele mai multe comune din ţară, indiferent de culoarea politică a primarilor care le conduc, investiţiile sunt o raritate sau un accesoriu de campanie electorală. Din acest punct de vedere, al dezvoltării, comasarea şi chiar regionalizarea pot deveni o soluţie, dar şi o oportunitate de a atrage mai multe fonduri europene, în încercarea de a aduce în România minimul de confort, aşa cum vedem că se întâmplă deja în majoritatea statelor din Europa. 

Facebook Comments