În pandemie, electoratul a ales premianţii clasei politice doljene
2020, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă!

La sfârşit de 2020, clasa politică doljeană are posibilitatea să răsufle uşurată după o serie de bătălii electorale crâncene purtate pe parcursul unui an pandemic fără precedent în istoria recentă a României şi poate contempla în linişte următoarele 36 de luni lipsite de orice fel de runde de alegeri. Este drept, anumiţi politicieni trec în noul an cu „tolba“ plină de realizări, în timp ce alţii, nu puţini, aşteaptă anul 2024 pentru a-şi da „corijenţele“. În cele ce urmează, analizăm prestaţiile electorale ale partidelor doljene care, pe parcursul anului 2020, au avut de dus două „bătălii“ importante: alegerile locale şi cele parlamentare.

0

Începutul lui 2020 nu prevestea cu nimic excepţionalitatea acestui an nu numai în istoria modernă a României, ci şi în cea planetară. Pandemia izbucnită la nivel mondial în primăvara anului avea să pună sub semnul incertitudinii întregul viitor politic al României, alegerile nemaifiind o prioritate în condiţiile în care virusul SAR-CoV-2 ameninţa să îngenuncheze un sistem sanitar românesc aflat de zeci ani într-o comă profundă. Perspectiva miilor de morţi şi a sutelor de mii de îmbolnăviri a determinat cabinetul minoritar liberal să amâne alegerile locale, oferind PSD-ului un răgaz de care avea mare nevoie pentru a mai spăla imaginea nămolită de slugărnicia sa balnăvicioasă faţă de Liviu Dragnea. Iar, în Dolj, social-democraţii au ştiut cum să profite de această neaşteptată amânare, regrupându-se şi câştigând neaşteptat alegerile locale în faţa unui Partid Naţional Liberal sabotat elegant de conducerea sa centrală. Parlamentarele s-au ţinut la termen, dar între timp liberalii au alunecat pe toboganul simpatiei electorale, plătind scump vremurile în care şi-au ales să guverneze România.

PSD Dolj, un an 2020 victorios

Cosmin Vasile, Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda

Fief foarte important al Partidului Social Democrat, Doljul nu s-a dezminţit nici în 2020 când, în urma a două runde importante de alegeri, locale şi parlamentare, a rămas roşu „până în măduva oaselor“. Pentru electoratul local, a contat foarte puţin sau chiar deloc faptul că principalii lideri, Claudiu Manda şi Lia Olguţa Vasilescu, au fost doi dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Liviu Dragnea şi viitori naşi ai teleormăneanului. În cazul Olguţei Vasilescu, la alegerile locale din toamnă, mai important pentru craioveni a fost mandatul de primar foarte bun pe care l-a avut între 2012 şi 2016, iar Claudiu Manda a făcut ceea ce el ştie cel mai bine să facă: s-a ocupat excepţional de organizarea campaniilor electorale din septembrie şi decembrie, limitând la maximum apariţiile sale publice. Aşa se face că, la locale, Partidul Social Democrat a câştigat detaşat alegerile în Dolj, impunând nu doar primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, ci şi preşedintele Consiliului Judeţean, Cosmin Vasile. Totuşi, această victorie nu a fost completă deoarece, atât în Consiliul Local Craiova, cât şi în Consiliul Judeţean Dolj, socialiştii nu au obţinut majoritatea. Aşa se face că, la Craiova, au avut nevoie să atragă un vot de la liberali, transformându-l pe anonimul Dan Diaconu într-o Iudă de care, timp de o lună de zile, tot oraşul a vorbit. La Consilul Judeţean Dolj, lucrurile au fost chiar un pic mai complicate. Pentru a-i oferi lui Vasile o majoritate fără de care rolul său ar fi fost unul de decor, social-democraţii au înghiţit pe nerăsuflate „broasca râioasă şi penală“ Antonie Solomon, nimeni altul decât acel individ condamnat pentru corupţie care, nu cu mult timp în urmă, nu rata niciun prilej pentru a-i înjura public pe liderii locali socialişti. Şi, dintr-o suflare, i-au dat acestuia postul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, în „pachetul“ negocierilor intrând atât voturile din Consiliul Local, cât şi, după cum se zvoneşte, un loc eligibil pe lista PSD pentru Camera Deputaţilor, poziţie în care a fost promovat Iulian Badea.

Antonie Solomon și Olguța Vasilescu în campanie electorală

Alegerile parlamentare au fost mult mai simple pentru social-democraţi decât se anunţau la începutul anului. Deţinând, la portofoliu, un „pachet“ de 78 de primari în judeţul Dolj, şi având-o la Craiova, ca întotdeauna în ultimii 8 ani, drept locomotivă, pe Olguţa Vasilescu, PSD Dolj a reuşit performanţa de a câştiga jumătate dintre deputaţi şi senatori, cinci, respectiv doi. Pentru electoratul din judeţ nu a contat faptul că unul dintre cei mai importanţi parlamentari ai PSD Dolj, senatorul Radu Preda, a fost pur şi simplu mazilit de conducerea filialei, iar pe listele pentru parlament au apărut, peste noapte, nume care nu au nimic în comun cu judeţul Dolj sau cu activitatea politică din județ, aşa cum sunt Laura Vicol şi Iulian Badea. Organizaţi ca la carte de liderul Manda, „furnicile roşii“ au arat în lung şi-n lat judeţul şi, la sfârşit, s-au putut mândri cu atingerea obiectivului trasat de lider la începutul campaniei electorale: obţinerea a jumătate din mandatele de parlamentar ale judeţului.
Tragând linie şi socotind, social-democraţii se pot socoti fericiţi la sfârşitul anului 2020, fără excepţie atingându-şi toate obiectivele. Suntem convinşi că, dacă la începutul anului, cineva le-ar fi spus că vor obţine aceste rezultate, atât Manda, cât şi Vasilescu s-ar fi declarat încântaţi.

În ciuda lui Giugea, liberalii au ieşit cu capul sus

Pentru liberali, la nivel naţional, anul 2020 a fost un adevărat roller-coster. Au început în forţă, prin câştigarea guvernării, au continuat frumos, după victoria din locale, şi au încheiat anul cu un gust dulce-amărui, pierzând parlamentarele, dar rămânând la guvernare cu preţul cedării unor importante portofolii guvernamentale către partenerii de coaliţie USR-PLUS şi UDMR. În ceea ce priveşte judeţul Dolj, lucrurile au stat un pic diferit, în sensul că PNL a pierdut ambele scrutine, însă a progresat vizibil în ceea ce priveşte simpatiile populare. Dar să le luăm pe rând.

Ștrefan Stoica

La locale, paradoxal, liberalii au pornit cu un mare handicap: candidatul la postul de primar al Craiovei, deputatul Nicolae Giugea. Persoană fadă din punct de vedere politic şi lipsită de realizări notabile după zeci de ani în serviciul public, fostul şi actualul deputat Giugea nu a fost alegerea filialei pentru candidatură. El a fost impus de la Centru, de însuşi Ludovic Orban, în detrimentul ministrului Ionuţ Stroe şi al consilierului local Marian Vasile. Instrumentul cu ajutorul căruia Giugea a fost băgat pe gâtul liberalilor craioveni a fost un sondaj de opinie măsluit şi niciodată făcut public întregii filiale. Conform unor surse bine informate, planul era unul cu bătaie mai lungă, vizate fiind şi funcţiile de preşedinţi la municipiu şi judeţ, în cazul în care rezultatele ar fi fost unele dezamăgitoare. Pentru judeţ, Giugea îşi aranjase „ploile“ visând să mai pună mâna pe un mandat de preşedinte la Dolj. La municipiu, se aude, era aşteptat un personaj din afara partidului, un fel de „guru“ galben-albastru al facebookului. Numai că Giugea a pierdut pe mâna lui, rezultatul său la alegeri fiind sub cel al filialei şi mult mai mic decât al celuilalt candidat uninominal, Alexandru Gîdăr, propunerea PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj.

Nicolae Giugea și Horațiu Buzatu

La Consiliul Local Craiova, PNL a pierdut în faţa PSD, aşa cum era de aşteptat, însă rezultatul său a fost mult mai bun decât cel din urmă cu patru ani. Împreună cu USR-PLUS, în teorie, liberalii ar fi avut majoritatea în consiliu, existând premise reale ca, în fapt, ei să conducă Craiova, şi nu Lia Olguţa Vasilescu. Însă, abili, pesediştii au reuşit să-l momească pe unul dintre galbeni, Dan Diaconu, transformându-l, peste noapte, dintr-un ilustru anonim, aşa cum erau mulţi liberali, într-o vedetă politică locală, nu neapărat în sens pozitiv. Cu votul acestui „Iuda“ craiovean, PSD are, deocamdată, majoritatea la braţ cu PER-ul lui Solomon, reuşind să-şi impună viceprimarii. Dacă această majoritate este foarte probabil să o piardă după ce Diaconu va fi dat afară din PNL şi din Consiliul Local, viceprimarii vor rămâne cu siguranţă în funcţie până peste patru ani. La Consiliul Judeţean Dolj, pe votul uninominal pentru alegerea preşedintelui, chiar dacă a pierdut, liberalii se pot declara încântaţi de rezultatul lui Gîdăr. În ceea ce priveşte mandatele de consilieri judeţeni, deşi semnificativ mai multe decât în 2016, ele sunt insuficiente pentru a putea dirija o majoritate deoarece PSD se bucură de sprijinul declarat al PER-ului şi nedeclarat al consilierilor judeţeni ai PRO România.
După o toamnă zbuciumată, cu o pandemie care şi-a făcut de cap în România, scorul liberalilor la alegerile parlamentare a fost unul dezastruos pe plan naţional. La Dolj, dracul nu a fost atât de negru, liberalii reuşind să ducă în băncile parlamentului patru parlamentari, trei deputaţi şi un senator. Scorul de la Dolj, un fief arhicunoscut al PSD-ului, a fost cu doar un procent sub cel naţional, o performanţă cu adevărat foarte bună a filialei. În calitatea sa de lider, Ştefan Stoica, acum deputat, la debutul campaniei doar şomer politic, a reuşit să capaciteze la maximum oastea galben-albastră şi să obţină targetul minim impus de la Bucureşti. Una peste alta, cu pandemia pe cap şi sabotaţi „la greu“ din interior, PNL Dolj a trecut peste 2020 cu plusuri şi minusuri, următorul an urmând a fi decisiv pentru viitorul filialei.

USR-PLUS a ieşit pe… plus

Anul 2020 nu i-a fost favorabil lui Claudiu Prîsnel

2020 este anul renaşterii pentru USR-PLUS în Dolj. Aproape inexistentă până acum, alianţa ce pe viitor se va transforma în partid se poate mândri că a reuşit să bage consilieri în Consiliul Local Craiova şi să trimită la Bucureşti doi parlamentari, un senator şi un deputat. Acest lucru a fost realizat în ciuda preşedintelui Claudiu Prisnel, fost deputat mandatul trecut, o figură politică de tristă amintire pentru pluserişti. Sub comanda acestuia, USR-PLUS, la locale, a reuşit contraperformanţa de a nu intra în Consiliul Judeţean Dolj, un obiectiv important pe care şi-l fixase la începutul anului. Totuşi, mai mult ca urmare a prestaţiei candidatului la Primăria Craiova, decanul Baroului Dolj, Lucian Săuleanu, „juniorii“ politicii doljene au reuşit să intre în Consiliul Local, o premieră absolută pentru USR-PLUS. Din păcate, ca urmare a trădării din tabăra liberală, ei nu au reuşit să-l impună viceprimar pe tânărul Cezar Drăgoescu, o figură nouă în peisajul politic al Craiovei. La Consiliul Judeţean, scorul alianţei a fost unul sub aşteptări în principal din cauza faptului că timp de patru ani, Prisnel, liderul USR, nu a fost deloc preocupat să dezvolte filiala, să înfiinţeze organizaţii în toate localităţile judeţului. Fără reprezentanţi în mai mult de două treimi din Dolj, pluseriştilor le-a fost imposibil să câştige mai multe voturi la nivelul judeţului!
În iarnă, la alegerile parlamentare, USR-PLUS a fost unul dintre competitorii politici ajutaţi de soartă, în sensul că, neintrând în parlament PMP şi PRO România, a reuşit să obţină la redistribuire două mandate, unul de senator şi unul de deputat, îmbunăţindu-şi zestrea faţă de scrutinul de acum patru ani. Cu toate acestea, rezultatul, în procente, nu a fost unul foarte bun, lucru scos în evidenţă în discuţiile neoficiale de unii dintre liderii doljeni ai alianţei.

PMP-iştii, ghinioniştii „de serviciu“

Poate cei mai ghinionişti din întreaga clasă politică doljeană sunt PMP-iştii. Niciodată importanţi „pe tabla“ puterii în Dolj, odată cu preluarea filialei de către deputatul Ion Cupă şi îndepărtarea treptată a lui Dan Păloiu, fostul lider, PMP-ul doljean a căpătat voce şi a clamat rezultate în cele două runde de alegeri.

Radu Preda și Anișoara Stănulescu

La locale, după o campanie fără precedent atât la nivelul judeţului, cât şi al municipiului Craiova, PMP şi-a atins unul dintre cele două obiective: intrarea în Consiliul Judeţean Dolj. Din păcate pentru ei, chiar dacă efectiv în ultimele zile premergătoare campaniei electorale au adus un candidat de forţă la scaunul de primar al Craiovei, subprefectul Anişoara Stănculescu, lipsa totală de organizare existentă la nivelul organizaţiei craiovene i-a privat de atingerea pragului electoral. Degeaba ai o campanie electorală bine structurată şi un program electoral de-a dreptul revoluţionar pentru Craiova, dacă în secţiile de votare oamenii desemnaţi de filială să păzească „avuţia electorală“ dorm „în post“!
În preajma parlamentarelor, PMP Dolj a reuşit o mutarea excepţională din punct de vedere electoral. Beneficiind de reglarea de conturi care a avut loc în filiala Dolj a PSD, PMP-iştii au reuşit să-l convingă pe Radu Preda să li se alăture şi l-au pus în capul listei pentru Senat. Astfel întăriţi, ei au reuşit să obţină al 13-lea scor electoral al partidului pe ţară, trecând pragul electoral, însă acest lucru nu le-a fost de niciun ajutor pentru că, din păcate pentru ei, le-au lipsit mai puţin de 2.000 de voturi la nivel naţional pentru a putea intra în Parlament.

Aceeaşi soartă crudă, la finalul anului, a avut-o şi PRO România, însă la nivelul judeţului Dolj lucrurile în filiala locală şi rezultatele obţinute au fost mult mai modeste decât cele ale PMP. Dacă la locale oastea de strânsură a deputatului Florinel Stancu a reuşit să se descurce onorabil, făcând pragul la Consiliul Judeţean, dar eşuând lamentabil în a intra în Consiliul Local, la parlamentare rezultatul a fost catastrofal din toate punctele de vedere. Alergătura bramburistică a liderului Stancu nu a mai putut acoperi marile lacune de organizare existente în filială şi nici trădările, dese şi importante, ale unor pseudo-politicieni giraţi chiar de către preşedintele filialei. Ca atare, zestrea electorală a PRO România a fost una ruşinoasă din toate punctele de vedere, încheind practic cariera politică a lui Florinel Stancu.

Facebook Comments