Românii îl sărbătoresc astăzi, 30 noiembrie, pe Sfântul Andrei considerat ocrotitorul lor. Potrivit studiilor biblice, Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia, pe aceste meleaguri, fiind considerat cel care a creștinat poporul român.
Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Drept urmare, sute de mii de români poartă numele sfântului.
Sfântul Andrei a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea lui Iisus Hristos. Totodată, Sfântul Andrei a fost primul care a răspuns chemării Mântuitorului la apostolat.
Biserica creștin-ortodoxă din România a decis ca Sfântul Andrei să fie ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului.
Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea de Sfântul Andrei este echivalentul Halloween-ului românesc. În noaptea sărbătoririi ocrotitorului român, hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare efectiv. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.
Pentru a se feri de duhurile malefice, oamenii obișnuiesc să atârne funii de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
În noaptea de Sfântul Andrei, se presupune că, lupii încep să vorbească și își pot mișca gâtul, iar oamenii care îi aud vor afla vești groaznice. Totodată, fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul.
