Păloiu, zguduit de pandemie

În plină pandemie, când scena politică doljeană era mai tăcută decât oricând în ultimii treizeci de ani, Dan Păloiu a ales să-şi dea demisia din Partidul Mişcarea Populară. Păloiu nu numai că a trântit uşa partidului girat de Traian Băsescu, supărat probabil că Bucureştiul i-a luat „jucăria“ din braţe şi i-a predat-o deputatului Ion Cupă, dar a început şi o campanie furibundă de atac la adresa actualului lider PMP Dolj şi a apropiaţilor acestuia. Cine se aştepta ca Păloiu să folosească argumente raţionale în această dispută a fost tare dezamăgit să descopere că fostul pemepist este mai preocupat de cancanuri, „pigulite“ de pe la colţurile filialei, decât de vreo dezbatere ideologică. Un alt „disident“ de meserie, consilierul local Dumitru Mănescu, iritat de argumentele „afumate“ ale Păloiului, a recţionat furibund, exemplificând numeroasele situaţii în care activitatea şi comportamentul deputatului Ion (Bebe pentru apropiaţi) Cupă au fost salutare din toate punctele de vedere. Iar în ultimii patru ani, Mănescu nu poate fi bănuit că a fost vreun umil supus al deputatului. Din tot acest scandal răzbate frustrarea unui personaj din eşalonul al treilea al politicii doljene, Dan Păloiu, al cărui ultim vis năruit a fost să prindă şi el un post călduţ de director la stat, în schimbul prestaţiei politice aflate sub pragul electoral al filialei pe care a condus-o la ultimul scrutin electoral adevărat.

0
Dan Păloiu, alături de Eugen Tomac, liderul PMP

Dan Păloiu, cel real, nu manifestarea sa viciată de pe reţelele sociale, poate fi caracterizat ca un inadaptat la viaţa politică doljeană. Fie că aspiraţiile i-au fost cu mult peste capacităţile sale socio-politice, fie că a pariat greşit atunci când a sărit dintr-o barcă politică în alta, cert este că în permanenţă fostul pedist a fost motiv de scandal pe acolo pe unde a trecut. Şi, în majoritatea cazurilor, „s-a etalat“ ostentativ, acuzând public în stânga şi în dreapta că este nedreptăţit şi îndepărtat pentru că ar reprezenta un pericol la adresa superiorilor.
În ultimul timp, părea să-şi fi găsit un „hogeac“ al său la PMP unde s-a zbătut ca peştele pe uscat să se afirme ca un lider politic local. Din păcate pentru el, din motive obiective, dar şi subiective, prestaţia sa în calitate de lider de filială nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor conducerii centrale a partidului. Şi firesc, de la Bucureşti, s-a preferat o soluţie cu un potenţial mult mai mare, potenţial demonstrat în timp prin rezultatele electorale obţinute ani de-a rândul atât în Dolj, cât şi în Gorj şi Mehedinţi. Conducerea centrală a PMP a ales să meargă pe mâna deputatului Ion Cupă, solicitându-i lui Păloiu să facă un pas în spate la nivel local, dar păstrându-l pe o funcţie călduţă la centru.

Delirul on-line marca Păloiu

Vizibil iritat de „diktatul“ Bucureştiului, fostul pedisto-uneperistul Păloiu a început, din interior, un război de gherilă la adresa conducerii numite de la Bucureşti. Situaţia jenantă a durat câteva luni, până când, simţindu-se în plus, Dan „Căpitan de Plai“ şi-a luat inima în dinţi şi, pe facebook, a anunţat că demisionează din PMP.
De aici încolo, el a pornit o cruciadă on-line împotriva deputatului doljean, amestecând de-a valma zvonuri, puţine fapte reale şi multe presupuneri de-a dreptul jenante despre viaţa privată a colegilor de filială. În fiecare zi, fie că a transmis, fost ziarist fiind, live-uri de sub plapuma deputatului, fie i-a băgat mâna în buzunar pentru a-i număra „marafeţii“, fie a aruncat ameninţări voalate cu privire la presupuse fapte grave ale acestuia pe care le va dezvălui el într-un viitor nu foarte îndepărtat. În această jenantă postură s-a pus singur, cu o inconştienţă vecină cu nebunia. Debitul on-line de mizerii a atins cote înalte, iar punctele de vedere prezentate cu emfază şi multe emoticoane au fost lipsite cu desăvârşire de acurateţe şi claritate. Doar frustrări transpuse într-un lung şir de postări pline de aluzii la viaţa privată a deputatului Cupă şi la aspectele fizice ale acestuia, într-un „festival“ de ipocrizie nedemn de orice om politic.

Dacă Bebe a tăcut, Mitică „l-a plesnit“ pe frustrat

În timp ce „adrisantul“ Cupă a ignorat manifestările betege ale fostului coleg de partid, consilierul local fost ALDE Dumitru Mănescu, acum membru al PMP, nu s-a mai putut abţine şi i-a oferit o lecţie de demnitate asumată lui Păloiu. Cu subiect şi predicat, cum ar spune unii…

„Cine este «Bebe»”?

Cine este Ion Cupă?

De câteva zile urmăresc postările, reacţiile, temerile unor membri PMP sau ale unor foşti membri PMP legate de situaţia din PMP Dolj şi din PMP Craiova. Se vorbeşte despre dezastrul pe care urmează să-l facă Ion Cupă, despre cum îi va îndepărta pe cei de la ”putere”! Personal, în calitate de consilier local, am criticat vehement PSD-ul în vremea când ALDE avea o alianţă strânsă cu acesta. S-au făcut presiuni mari să-mi schimb atitudinea, dar singurul om care m-a susţinut şi mi-a asigurat independenţa de opinie a fost „Bebe”, adică Ion Cupă.

Cine a urmărit activitatea din ALDE cât timp am fost colegi (el preşedinte de filială, eu vicepreşedinte la organizaţia municipală) ştie că eu l-am criticat public şi pe facebook, când am crezut de cuviinţă. Nu întotdeauna am avut dreptate. Acest lucru nu mi-a afectat poziţia în partid sau libertatea de acţiune. „Bebe”, adică Ion Cupă, are un singur principiu după care (se) conduce: ai rezultate, ai toată libertatea din lume, nu se amestecă în activitatea ta, ai tot sprijinul lui (şi, credeţi-mă ce spun, e mare!), nu schimbă pe nimeni din funcţie!

Nu ai rezultate (politice, bineînţeles), atunci da, sunt de acord cu cei ce spun că are accente dictatoriale: ia decizii rapide, schimbă oamenii care nu au dat rezultate în funcţiile respective, se implică direct până la nivelul organizaţiei de centru de votare. În momentul acela nu mai are prieteni, nu mai are colegi! Taie în carne vie!

Ăsta e „Bebe”, adică Ion Cupă!

P.S. Restul e cancan, amestec în viaţa privată; nu mă pricep la mizerii şi las altora plăcerea asta.“, a scris Dumitru Mănescu într-unul dintre cele mai lungi postări de pe pagina sa personală.

Iar cei care nu ştiu, ar trebui totuşi să afle că Dumitru Mănescu nu este vreun apropiat al deputatului Cupă, cum poate s-ar crede, ci mai degrabă unul dintre cârcotaşii cu coloană vertebrală din anturajul deputatului. Incomod şi „degrabă vărsător de sânge nevinovat“, consilierul local a avut dese şi lungi reprize de ceartă cu liderul său de partid, divergenţe de opinie politică pe alocuri, care în cele mai multe cazuri au sfârşit printr-o ignorare reciprocă pentru o lungă perioadă de timp. Cu toate acestea, fără excepţie, după cum însuşi mărturiseşte, Mănescu a avut întotdeauna sprijinul organizaţiei din care provenea şi al liderului acesteia, necondiţionat de vreo ploconeală sau linguşeală specifică politicii mioritice.

Nu se ştie dacă acesta este ultimul capitol din saga politică a lui Dan Păloiu. Poate ar fi totuşi păcat ca o carieră care promitea atât de mult în trecut să se sfârşească atât de urât. Însă, cu certitudine, imaginea sa, şifonată serios de apucăturile primitive în materie de comunicare publică, cu greu va mai putea fi spălată în anii ce vor să vină.  

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ