Uniunea Europeană începe să se miște. Preocuparea majoră rămâne crearea condițiilor de repornire și relansare a economiilor peste tot în Uniune. Ca un prim pas s-au suspendat până la 31.12.2020 toate restricțiile care cereau țărilor membre o disciplină financiar-fiscală menită să mențină deficitele bugetare naționale mici, sub 3 la sută din PIB, gradul de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţia mică, un deficit structural sub 1 la sută. Acest cadru de reglementare temporar oferă practic șanse egale țărilor UE de a-și construi mecanisme proprii de repornire a economiilor.
Dincolo de acest cadru temporar ( atenție, după expirarea lui vor fi negociate cu fiecare stat membru condițiile de reechilibrare macroeconomică), relansarea activității economice depinde însă, în primul rând, de abilitatea, inteligența strategică și determinarea fiecărui guvern de a atrage, genera și operaționaliza resurse în favoarea repunerii economiilor într-o stare productivă. Cheia este de fapt asigurarea de lichidități necesare repornirii investițiilor și producției.
Guvernul României, dacă vrea să salveze întreprinderile românești de la faliment și să evite explozii sociale, trebuie să acționeze repede, în baza unei viziuni integrate în ceea ce privește acordarea de sprijin financiar și subvenții, așa numitul ”ajutor de stat”. Sunt reglementate la acest moment 5 tipuri de ajutor de stat şi anume:
1. Subvenții directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans; statele membre vor putea să înființeze scheme de ajutor de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate (se aplică IMM-urilor).
2. Garanții de stat pentru împrumuturile companiilor de la bănci; statele membre vor putea să ofere garanții de stat pentru a se asigura că băncile acordă împrumuturi clienților care au nevoie de ele (se aplică în principal companiilor mari cu capital privat sau de stat şi nu este limitat ca valoare).
3. Împrumuturi publice subvenționate către companii: statele membre vor putea acorda împrumuturi cu dobânzi favorabile pentru companii. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere activitatea imediată nevoile de capital dar și pentru investiții (se aplică şi IMM-urilor şi companiilor mari, indiferent de forma de proprietate).
4. Garanții pentru băncile care orientează ajutorul de stat către economia reală;Statele membre se pot baza pe capacitățile de creditare existente ale băncilor utilizându-le ca sprijin pentru întreprinderi.
5. Asigurare de credit la export pe termen scurt. Cadrul de Reglementare Temporar introduce o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește modalitatea de a demonstra că anumite țări nu au riscuri comerciale, permițând astfel credit de export pe termen scurt furnizat de către stat, acolo unde este nevoie, acest lucru aplicându-se şi IMM-urilor şi marilor companii indiferent de forma de proprietate.
Spuneam mai sus că va fi foarte important modul în care Guvernul va reuși să se adapteze acestei noi situații și capacitatea sa de a acționa inteligent pe repede înainte.
Pentru aprobarea dosarelor de ajutor de stat Comisia Europeană a elaborat criterii foarte simple, aceste ajutoare solicitate de guverne fiind aprobate în 48 ore.
Sper ca și Guvernul României să elaboreze instrucţiuni asemănătoare pentru aprobarea dosarului, fără să complice procedurile inutil, astfel ca firmele românești, publice si private, să poată beneficia de oportunitățile create de Bruxelles. Și mai sper să depună repede la Comisia Europenă (10 țări au făcut-o deja!) aceste dosare de ajutor de stat. Pentru că arde!