Nimic despre Tudor Gheorghe

0

Realizatorul spectacolului „Degeaba 30” a fost criticat de câteva minţi luminate pentru afront la Uniunea Europeană. Nu mă miră nici critica, nici afrontul. Realizatorul este unic în materie de act artistic, nu şi în materie de mesaj direct, dacă nu contondent, faţă de UE, fără de care însă am fi rămas la cheremul unei alte Uniuni, estice. A.G., din şcoala Dragnea, amenda drastic „dubla măsură în cazul României după aderare”, pe lângă tupeul specific unui descendent fesenist de a cere la Bruxelles şi Strasbourg „încetarea atitudinii de superioritate”. În subtext, fără monitorizări şi rapoarte, fără MCV, fără amestec politic în Justiţie. Greu de înţeles cum poate progresa pe picior de egalitate cel care dă banii cu cel care fură banii, pe fruntea căruia stă scris de departe corupţie. M.B., europarlamentar din aceeaşi speţă, a bombănit ceva intrigant despre refuzul UE de a nu ne fi primit în Spaţiul Schengen, deşi, zice el, „am îndeplinit toate condiţiile”. Ca să aflăm, stupefiaţi, în aceste zile, că 50 de scannere nu funcţionează de ani de zile la graniţa convenţională a României cu Uniunea Europeană. În ultimul dintre scannere s-a găsit să intre, cu tir cu tot, unul de prin Teleorman. Acelaşi ins, trimis la Bruxelles, deplângea în limba maternă, spre a fi cât mai convingător, „sentimentul de frustrare” al conaţionalilor şi nu numai. Adică şi al altor comunitari, fapt care bate spre fuga în afară mai degrabă sănătoasă decât ruşinoasă. Nu ne agăţăm de Brexit, dar nici nu ne facem că n-am aflat. De parcă ar fi fost înţeleşi, I.D., colegul său de grup, chiar a scăpat, vrând-nevrând, vitele în lucernă. „Adevăraţii idealişti întru Europa se află în partea de est a continentului”, dixit I.D.; „adevăraţii cinici sunt adesea în Occident”. Tare! Au ce au cu Estul, de unde vin şi încotro se duc stau cu faţa spre Răsărit, ca morţii. Şi ne mai mirăm de ce, timp de 17 ani, cât au călărit satele şi oraşele patriei, numărul preşcolarilor a scăzut alarmant. Mai ales în sud! Populismul, văicăreala aia metafizică, e altă caracteristică încorporată criptocumunist paradigmei de îndobitocire a electoratului. „Suntem mai religioşi, mai patrioţi” – doar că nu ţipă R.O. în microfoanele olandezilor, belgienilor şi luxemburghezilor. „S-ar putea ca unora din Occident să nu le placă asta”, a mai răbufnit R.O., înnegurat la suflet că ne-au plecat şi continuă să ne plece tinerii din ţară. Că, iarăşi vorbe de clacă, împrumutate de la istorici şi sociologi vetuşti, energiile regeneratoare ale neamului românesc sunt pe sfârşite şi ele. Şi ce a mai strecurat, printre virgule, acelaşi R.O.: «a împărţi totul între „progresist” şi „reacţionar” este în mod clar „contraproductiv”». Aşadar: A.G., M.B., I.D., R.O… Pentru că toate aceste faţete narative au corespondent real, am citat din Principesa Margareta.   

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ