S-a dat startul campaniei electorale pentru europarlamentare
Social-democraţia sau liberalismul?

Parcă mai mult decât niciodată, alegerile europarlamentare care vor avea loc la sfârşitul lunii ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte procentele pe care le vor obţine cele mai importante formaţiuni politice româneşti: Partidul Social-Democrat (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) şi Alianţa 2020 USR PLUS. Acest lucru se întâmplă la nivel central, pentru că în Dolj lucrurile sunt oarecum mai clare: social-democraţii vor câştiga detaşat, PNL îşi va adjudeca, aproape cu certitudine, locul doi, în timp ce ALDE şi USR PLUS vor lupta la baionetă pentru poziţia a treia, cu un evident plus pentru liberali-democraţi deoarece, indubitabil, sunt mult mai bine organizaţi la nivelul judeţului decât alianţa lui Barna şi Cioloş.

0

După o perioadă lungă de acalmie electorală, dar cu mari frământări socio-politice la nivelul întregii ţări, iată că ne apropiem cu paşi repezi de primul examen electoral ce se doreşte a fi definitoriu în perspectiva alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul acestui an.

PSD-ul domină, dar scade constant în preferinţele electoratului
La nivel central, Partidul Social-Democrat, în ciuda unor succese de netăgăduit, conforme de altfel cu programul de guvernare pe care şi l-au propus atunci când au câştigat într-un mod zdrobitor parlamentarele, se află în prezent într-o scădere evidentă de „formă“ electorală. Acest lucru a fost relevat de majoritatea covârşitoare a sondajelor de opinie realizate atât la comanda unor formaţiuni politice, cât şi în mod independent. Veşnicul război cu duşmanii mai mult sau mai puţin închipuiţi dintr-un „stat paralel“, sintagmă purtând marca înregistrată „Liviu Dragnea“, desele scandaluri având drept unică temă justiţia, nu au făcut altceva decât să anuleze lucrurile bune realizate în ultimii ani. O altă mare problemă a PSD-ului, în prezent, este lipsa de popularitate şi charismă a actualului lider naţional, Liviu Dragnea, cel care conduce cu mână de fier cea mai mare formaţiune politică românească. Este fără precedent în acest partid ca liderul său să aibe o cotă de încredere atât de scăzută, fapt ce va influenţa în mod decisiv scorul electoral la nivelul întregii ţări. Degeaba, spre exemplu, Lia Olguţa Vasilescu stă foarte bine în sondajele la nivel naţional, electoratul românesc pur şi simplu tratează şi partidul în funcţie de prestaţia liderului său. În aceste condiţii, este posibil ca scorul electoral al PSD-ului la nivel naţional să înceapă cu cifra 3, însă este greu de crezut că va sări de 33-34 de procente, un rezultat mai degrabă slab, decât satisfăcător.

PNL, salvat de Rareş Bogdan
Partidul Naţional Liberal se chinuie de luni bune să îşi creeze imaginea de cel mai puternic opozant politic al stângii româneşti şi, în ultimul timp, reuşeşte acest lucru. Este meritul incontestabil a noii senzaţii liberale, jurnalistul de televiziune Rareş Bogdan, cel care a reuşit să dea un nou suflu unei formaţiuni politice predictibile şi lipsite de lideri atractivi din punct de vedere electoral. Această proaspătă „achiziţie“ liberală este un merit absolut al liderului Ludovic Orban, un preşedinte cu o cotă electorală mult sub partidul pe care îl conduce. Cu alte cuvinte, până la un punct, situaţiile celor două principale partide politice româneşti este similară, însă diferenţa o face Ludovic Orban deoarece a atras în partid o persoană cu o foarte mare notorietate şi o cotă de încredere mult peste cea a PNL-ului. În schimb, Liviu Dragnea a preferat să elimine din partid câţiva lideri cu potenţial electoral important.
În ultimele luni, indiferent de cine a realizat sondajele de opinie, trendul PNL-ului este unul clar în creştere, însă, din păcate pentru ei, liberalii au plecat cu un mare deficit de imagine ca urmare a lipsei unei reale reforme la nivel de resursă umană de la vârful partidului. Este de aşteptat ca scorul partidului să sară bine de 25 de procente, însă e greu de crezut că PNL va reuşi să învingă PSD-ul în acest scrutin. Cu toate acestea, liberalii vor dovedi încă o dată că este partidul de dreapta cel mai puternic de pe scena electorală românească.

Tăriceanu, locomotiva perfectă pentru liberali-democraţi
Al doilea partid de dreapta ca mărime, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, este singura formaţiune politică românească al cărei lider la nivel naţional este chiar o puternică locomotivă electorală pentru partid. Incontestabil, Călin Popescu Tăriceanu este un preşedinte cu o imagine foarte bună în ochii electoratului românesc, prestaţia sa politică de-a lungul anilor fiind una pe cât de consecventă, pe atât de bine văzută de o bună parte din electoratul de dreapta românesc. Practic, Tăriceanu trage după el întregul partid, acest lucru fiind cauzat şi de faptul că, la nivel central, în ALDE există o penurie îngrijorătoare de lideri cu anvergură politică. Conform sondajelor, la europarlamentare ALDE va reuşi să obţină cu uşurinţă peste zece procente, însă rămâne de văzut cât de mult se va apropia de 20%. Una peste alta, un lucru este cert: adunate, procentele celor două partide liberale depăşesc la ora actuală scorul electoral al PSD-ului, semn că, din nou, dreapta are mai multă trecere la electoratul românesc decât are stânga.

Alianţa 2020 USR PLUS, o mare necunoscută
Despre Alianţa 2020 USR PLUS puţini sunt cei care se avântă să se pronunţe. În mod normal, această alianţă s-ar situa undeva în jurul a 10 procente, însă sunt prea multe necunoscute pentru a putea face o evaluare corectă. Nimeni nu poate spune cu siguranţă dacă această alianţă este una de dreapta sau de stânga, chiar dacă oficiali de rang înalt al acesteia au declarat că europarlamentarii săi vor fi înscrişi, la nivel european, în rândurile popularilor. O mare problemă pentru acest „vehicul“ electoral îl reprezintă lipsa unor organizaţii puternice în judeţe, fapt ce va determina, cu siguranţă, o aderenţă mică şi un număr infim de voturi obţinute în comunele şi oraşele mici ale României. Altfel stau lucrurile în marile oraşe, acolo unde Alianţa ocupă cel puţin un loc trei în preferinţele electoratului.

Pro România purtată pe braţe de Ponta până în Parlamentul European
Un al cincilea partid românesc care va intra în Parlamentul European este Pro România, formaţiunea politică „inventată“ de fostul premier şi lider PSD, Victor Ponta. Având în comisarul european Corina Creţu un excelent deschizător de listă, cea de-a doua formaţiune politică românească de stânga are toate şansele să fie surpriza acestor alegeri europarlamentare. Până la urmă, Ponta are un electorat numeros, iar numeroşi alegători de stânga din ţară nu se regăsesc deloc în modul în care social-democraţii au evoluat în ultimii ani.