Banii pentru cumpărarea clădirii au fost deturnaţi
Într-o ţară în care banii pentru cultură au ajuns la nivel de mărunţiş, iar priorităţile financiare se concentrează pe veniturile clientelei politice, la Măldăreşti-Vâlcea se pierde una dintre clădirile simbol ale culturii româneşti. Cu origini în secolul al XVI-lea, cula Greceanu, monument istoric de clasă A, face parte din Complexul Muzeal Măldăreşti, alături de cula Duca şi casa memorială I. Gh. Duca. În anul 2008, autorităţile judeţului au ajuns la o înţelegere cu actualii proprietari, care au fost de acord să dea sub închiriere cula Greceanu către Consiliul Judeţean Vâlcea. În 2015, statul a renunţat la dreptul de preempţiune asupra clădirii. Nu înainte de a fi alocat CJ Vâlcea, în mandatul lui Ion Cîlea, 10 miliarde lei vechi, contribuţie la cumpărarea imobilului. Numai că banii, odată ajunşi, s-au cheltuit pe… drumuri.

Vicepreşedinte CJ: „Am fost somaţi să nu mai folosim cula dacă nu suntem în stare să plătim chiria”
Adrian Buşu, vicepreşedinte al CJ Vâlcea, dă de înţeles că situaţia este fără ieşire: „Proprietarii ne-au somat, prin casa de avocatură a familiei, să nu mai folosim cula dacă nu suntem în stare să plătim chiria sau să cumpărăm clădirea. Chiria nu s-a plătit de anul trecut, noi am încercat să obţinem bani prin Ministerul Culturii pentru a achiziţiona imobilul, profitând şi de alocările de fonduri în an centenar. Însă, în septembrie, ni s-a spus că nu sunt resurse cu această destinaţie. Actualii proprietari cer 400.000 de euro, bani pe care nu îi avem”, spune Buşu.

Un arhitect american de origine română ar dori să cumpere cula
Potrivit unor surse, un arhitect de origine română din America ar dori să cumpere cula. Poate locui în ea, o poate transforma în cârciumă ori în orice altceva. Sau, cine ştie, va veni cu o altă viziune şi va atrage publicul la muzeu, aşa cum românii nu sunt în stare să o facă. În mod cert, conform legii privind protejarea monumentelor istorice, clădirea nu poate fi dărâmată şi nici nu îi poate fi modificată arhitectura. Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea, spune că obiectele pe care le adăposteşte cula Greceanu, majoritatea, de foarte mare valoare, vor fi mutate în cula Duca. „Vom dezafecta o cameră în cula Duca şi vom muta acolo tot patrimoniul din cula Greceanu, deoarece ne aparţine”.

De la turn de apărare, la decor pentru film de Oscar
Istoria culei Greceanu începe în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul construieşte un turn de apărare. Nepotul său, Tudor Maldăr, oştean al lui Tudor Vladimirescu, adaugă spre sfârşitul secolului al XVIII-lea restul construcţiei. În acele vremuri, culele erau ridicate ca măsură de apărare împotriva incursiunilor turceşti, dar şi a cetelor de haiduci. În decursul anilor, cula a trecut prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Ajunsă în proprietatea familiei Greceanu, a avut parte de o restaurare minuţioasă făcută de inginerul Nicolae Greceanu şi soţia sa, pictoriţa Olga Greceanu. Între anii 1929 şi 1934, cei doi au mobilat încăperile, le-au înnobilat cu fresce, tablouri, cu multe obiecte de mare valoare, punând bazele unui muzeu de artă feudală în care au investit bani, timp şi talent artistic. Comuniştii auterior. Astfel, patul în care se spune că a dormit Iancu Jianu în trecerea lui de la Horezu spre Drăgăşani a fost vândut unui localnic pentru suma de 150 lei plătibili în 12 rate. În urma numeroaselor memorii trimise de ultimul proprietar, Nicolae Greceanu, pe adresa Ministerului Gospodăririi şi la Comisia monumentelor istorice din aceea vreme, autorităţile comuniste au permis un muzeu de etnografie. Începând din 1967, cula Greceanu, restaurată, a fost deschisă publicului. După restaurare, culele Greceanu şi Duca de la Măldăreşti au fost folosite şi ca decoruri pentru turnarea filmelor Neînfricaţii (serial TV nedifuzat, 1969), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981) , Trandafirul galben (1982) şi „Aferim”, care a câştigat în 2015 premiul „Ursul de Argint” şi care a fost propus pentru Oscar.
După un lung şir de procese, început în 2001, prin Decizia civilă din 23 octombrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restituirea în natură a imobilului „Cula Greceanu“ cu anexe, construcţii şi teren aferent, medicului Mileta Anghel Greceanu, fiica adoptivă a ultimei descendente a Grecenilor, Olga Greceanu, care în anul 1978 i-a lăsat prin testament proprietăţile din Bucureşti şi „alte proprietăţi“..