Exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România este un veritabil test de maturitate al democraţiei româneşti la zece ani de la intrarea noastră în clubul celei mai mari democraţii transnaţionale care este Uniunea Europeană.
Cel mai important lucru este acela că România, conştientă de aşteptările celor 500 de milioane de cetăţeni ai Uniunii, are obiective clare în ceea ce priveşte acest mandat al preşedinţiei rotative a UE.
În primul rând, preocuparea noastră este să construim un suport puternic pentru creşterea coeziunii politice, economice şi sociale la nivelul Uniunii prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre Nord şi Sud, dintre Vest şi Est, dar şi a celor locale şi regionale.
În al doilea rând, este important pentru regenerarea proiectului european să valorificăm mai bine moştenirea părinţilor fondatori, aşezând la baza tuturor demersurilor noastre valorile care ne unesc şi care ne fac mai puternici împreună.
În al treilea rând, ne dorim o Uniune mai democratică în care toate statele să beneficieze de acelaşi tratament, astfel încât să nu mai existe condiţionalităţi diferenţiate la realităţi identice în interiorul statelor. Uniunea Europeană trebuie şi poate fi o ”casă a egalilor” în care cei care conduc sunt într-un permanent dialog real cu cei guvernaţi. În felul acesta, şi doar în felul acesta, putem creşte încrederea cetăţenilor în proiectul european. Nu există pericol mai mare decât scăderea încrederii oamenilor de rând în viitorul nostru comun.
Dincolo de aceste obiective politice, bine definite, în mandatul său la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene România îşi propune să finalizeze cât mai multe dintre dosarele legislative existente pe agendă.
Rămân între preocupările esenţiale consolidarea statului UE de actor global, întărirea capacităţii sale de apărare pe aliniamente deplin compatibile cu NATO, avansarea politicii de extindere a Uniunii cu accent pe Balcanii de Vest, reglementarea Uniunii Energetice, implementarea ofensivei digitale şi dezvoltarea conectivităţii, a legăturilor funcţionale în interiorul Uniunii.
Responsabilitatea acestui mandat pentru buna gestionare a treburilor politice ale UE nu exclude, ci, dimpotrivă, include responsabilitatea guvernului din care ALDE face parte pentru susţinerea intereselor legitime ale ţării noastre.
Din această perspectivă, deschiderea arătată recent de principalii lideri ai UE pentru intrarea României în spaţiul Schengen trebuie valorificată prin transformarea acestui deziderat, în următoarea perioadă, într-o realitate concretă.
În pofida criticilor, a scepticilor de serviciu, România păşeşte cu dreptul în acest mandat istoric prin modul clar şi demn în care şi-a anunţat obiectivele.

Deputatul Ion Cupă – președintele ALDE Dolj

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ