Pentru ce am votat:
România să nu mai fie paradisul abuzurilor!

0

În 2016, premierul Cioloş şi ministrul Prună, cea care spunea că drepturile şi libertăţile românilor sunt ”un lux”, au decis modificarea, printr-o ordonanţă de urgenţă, dată chiar noaptea, a peste 100 de texte de legislaţie penală. Nici USR, nici PNL nu s-au inflamat la acea dată. Au tăcut mâlc.
Acum, opoziţia se inflamează că am adoptat luni, 18 iunie, la ora 22:00, prin proceduri parlamentare transparente, modificări legitime la Codurile de procedură penală.
Se încearcă inducerea ideii că aceste modificări vizează favorizarea infractorilor, că puşcăriile vor fi eliberate de violatori, hoţi, că românii vor fi în pericol pe străzi. Într-un cuvânt, că România va deveni ”paradisul infractorilor”.
Nimic mai fals! Această strategie de manipulare prin care se încearcă înfricoşarea oamenilor doar-doar aceştia se vor arunca în braţele ”salvatorilor” de la USR şi PNL, nu poate avea succes. Pentru că românii nu mai pot fi prostiţi!
Ca parlamentar ALDE, am datoria să spun doljenilor care m-au trimis, prin votul lor, să-i reprezint în Parlament că am votat aceste modificări cu un singur gând: România să nu mai fie paradisul abuzurilor! Prea multe victime ale abuzului de justiţie pentru ca lucrurile să nu fie aşezate într-o matcă a normalităţii numită simplu: DREPTATE!
Da, am votat Codul de procedură penală pentru că trebuia să punem în acord decizii OBLIGATORII ale instanţelor Curţii Europene ale Drepturilor Omului, ale Curţii Europene de Justiţie şi ale Curţii Constituţionale a României.
Pentru că modificarea Codurilor era un demers necesar pentru a avea o politică penală la standarde europene şi pentru a elimina abuzurile care au avut loc pe vechiul Cod Penal.
Pentru ca formulări ambigue, de altfel şi declarate neconstituţionale de către CCR, care au permis abuzuri, să nu mai existe în noul Cod.
Pentru că avem obligaţia de a transpune în legislaţia naţională acele prevederi din directivele europene, precum cea privind prezumţia de nevinovăţie.
Pentru ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul unor probe şi indicii temeinice, nu al unor ”suspiciuni rezonabile”.
Pentru ca denunţul să fie în termen de maximum 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune.
Pentru ca înregistrările obţinute în mod nelegal să nu poată fi folosite ca probe (să fie lovite de nulitate absolută), iar procurorii să poată distruge ”probele” dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi să întocmească un proces-verbal în acest sens, pe care să îl depună la dosarul în cauză.
Pentru ca, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul să informeze în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.
Pentru ca să se poată cere revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive dacă un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, şi dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată.
Pentru ca în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei să fie interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, provenind de la autorităţi publice, referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri (ca şi cum aceste persoane au fost deja condamnate).
Vă întreb, dragi cititori, ce e în neregulă cu aceste lucruri?! Ele vin în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Pentru asta am votat!

Deputatul Ion Cupă – președintele ALDE Dolj

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ