SCM Craiova are aur în interior

0

Cu fiecare avans, handbalistele de la SCM Craiova parcă ne învaţă care este partea frumoasă a unui meci şi care sunt meciurile care chiar contează. Performanţa lor de a fi ajuns în finala Cupei EHF este, într-adevăr o premieră, dar una deloc întâmplătoare, pentru că fetele acestea n-au luptat niciodată pentru un simplu scor. Au jucat cu ambiţie şi forţă atunci când poate nimeni nu le dădea vreo şansă, au perseverat atunci când forma poate nu le-a ajutat, au continuat să-şi testeze limitele atunci când adversarul părea să nu lase nicio şansă şi s-au zbătut pentru fiecare punct, valorificând fiecare ocazie, cu mult pozitivism. Aceste fete, în fiecare competiţie, explică mut că sportul de performanţă nu este despre ghici, nu este despre glorie neapărat, nu este despre a urca pe un podium. Este despre a fi mai bun pe zi ce trece, despre a înfrunta ceea ce te ameninţă, despre a rezista fizic şi psihic, despre a rămâne în acel top, muncind şi dând la nesfârşit o şansă talentului. Handbalul lor ne uneşte pe noi, craiovenii. Ne face să realizăm că avem idealuri comune, că uneori putem susţine şi aceeaşi echipă, fără să ne scoatem ochii. Handbalul lor e acel producător de mândrie locală, mai puternic decât orice şablon etalat vreodată. Poate e important ca uneori să vedem şi ce se află dincolo de un joc puternic. Să luăm în considerare că deşi pare simplu să marchezi, în spatele fiecărei aruncări este efort, este coordonare, este disciplină, este precizie, este sincronizare. Sunt calităţi care, în viaţa de zi cu zi ar trebui să ne însoţească pe noi toţi. Sunt bucuros că SCM Craiova se vede de departe şi sunt dispus, alături de colegii liberali să sprijin această echipă învingătoare din multe puncte de vedere. Aceste handbaliste sunt foste fetiţe care au bătut mingea la poartă, cu o copilărie lăsată pe locul doi. Sunt foste adolescente care au ştiut ce vor la o vârstă la care unii abia se descoperă pe ei. Sunt femei puternice care nu se lasă, dar au lăsat multe în urmă pentru a fi bune. Aproape perfecte. Mă gândesc că anul acesta Federaţia Română de Handbal a primit o finanţare cu 25% mai mică faţă de anul trecut şi sportul românesc, per ansamblu, a fost din nou defavorizat. De la bugete reduse, la premii date cu întârziere campionilor sau uitate pur şi simplu. Este cumva trist că sportivi cu potenţial şi palmares împart succesul cu noi toţi, deşi ei sunt singuri acolo, în mijlocul celor mai grele bătălii, deşi ei se descurcă pe cont propriu adesea, cu ceea ce produc singuri. Este trist că un Guvern tot promite redresarea situaţiei din sport, dar joacă ping pong cu truda şi meritele unor oamenii care poate, din prea mult bun simţ, n-au cerut niciodată ce li se cuvine. Înainte de finala europeană, le transmit handbalistelor de la SCM că e momentul să vină cupa la Craiova. Şi că orice ar fi, ele sunt cea mai frumoasă „pasă” a momentului şi adevăratul aur străluceşte în ele.

Senator PNL Mario Ovidiu Oprea

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ