Într-o mişcare extrem de inteligentă, inspirată de practica instituţiilor din Vestul Europei, Curtea de Conturi a trimis mai multor redacţii ale unor publicaţii din ţară un plic ce conţinea un stick de memorie pe care era salvat raportul public aferent anului 2016, dar şi raportul de activitate pe anul 2017. Aşadar, în vreme ce pentru multe instituţii comunicarea cu mass-media este privită drept o corvoadă, Curtea de Conturi pune la dispoziţia presei, din proprie iniţiativă, câteva sute de pagini conţinând informaţii despre felul în care resursele financiare ale statului sunt gestionate de primării, consilii judeţene ori societăţile comerciale cu capital de stat. Un contrast uriaş care merită din plin apreciat, în speranţa că tot mai multe instituţii vor înţelege că transparenţa şi comunicarea sunt esenţiale pentru orice democraţie.
Prejudicii de miliarde… de euro
Din raport aflăm că inspectorii Curţii de Conturi au descoperit 21.427 de abateri şi erori financiar-contabile de 43,22 miliarde lei (9,5 miliarde euro), în cazul companiilor şi autorităţilor care administrează patrimoniul statului. Raportul arată nereguli la mai multe companii şi agenţii ale statului, precum CFR SA, Tarom, Poşta Română sau chiar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Acţiunile de control au identificat cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare. „Cu ocazia verificărilor desfăşurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, au fost identificate 21.427 de cazuri de abateri, care au generat venituri suplimentare de 978,1 milioane lei, prejudicii de 687,6 milioane lei sau erori financiar-contabile de 43.225 milioane lei“, se arată în raport.
De asemenea, s-a stabilit că „abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2017 au semnalat nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei, generarea unor prejudicii de 431 milioane lei, în scădere cu 52% faţă de anul 2016, precum şi erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7.337 milioane lei. Volumul veniturilor suplimentare constatate în anul 2017 a fost mai mic decât în anul 2016 când nivelul acestora a fost de 374,78 milioane lei. Pe de altă parte, volumul abaterilor financiare a avut un trend crescător, cu 36% mai mare faţă de anul 2016“, se arată în raport.
În ceea ce priveşte buna guvernanţă, Curtea de Conturi a subliniat că există încă multe carenţe în organizarea şi mai ales în implementarea acestuia la nivel instituţional. Pe această zonă, în anul 2017 s-au efectuat 4.302 acţiuni de monitorizare, comparativ cu anul 2016 în care s-au realizat 4.037 de acţiuni de acest gen.
Raportul poate fi citit pe site-ul www.indiscret.ro, acolo unde veţi găsi şi „raportul privind finanţele publice locale pe anul 2016 la nivelul judeţului Dolj“.