Leul nu mai are spaţiu de apreciere

După cinci săptămâni în care euro a testat depăşirea pragului de 4,6 lei, în perioada analizată leul a reuşit să recupereze o parte din terenul pierdut, însă indicii ROBOR s-au plasat în jurul dobânzii de politică monetară, semn că a rămas o singura direcţie: în sus!

0

Septembrie s-a închis cu o medie de 4,5991 lei, maxim al ultimilor mai bine de cinci ani. Prima şedinţă din octombrie a adus o scădere la 4,5871 lei, iar la jumătatea intervalului a coborât până la 4,5772, minim al ultimelor două luni. La finalul perioadei media a fost stabilită la 4,5780, tranzacţiile realizându-se între 4,569 – 4,579 cu închiderea la 4,569 – 4,572 lei.
Media dolarului american a coborât de la 3,9050, la debutul intervalului, la 3,8904 lei După o creştere la 3,9107 lei, la finalul perioadei media a scăzut la 3,8990 lei, în condiţiile în care cotaţiile din piaţă au fluctuat între 3,898 şi 3,905 lei.
Moneda elveţiană s-a depreciat pe pieţele internaţionale de la 1,139 la 1,15 franci/euro, astfel că media ei a alunecat de la 4,0259 la 3,9857 lei, perioadă fiind încheiată la 3,9862 lei.
Viitorul nu arată prea bine pentru leu. Analiştii grupaţi în CFA România estimau în ultimul lor raport, realizat pe baza prognozelor din august, un nivel de 4,62 lei pentru o perspectivă de şase luni, respectiv de 4,65 lei pentru una de 12 luni.
Zilele trecute a apărut un raport al celor de la UniCredit, care estimează că „tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar deasupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”. Analiza ia în considerare faptul că BNR nu se va opune unei deprecieri treptate a leului, iar „tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6 – 4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018” care va coincide cu momentul înăspririi politicii monetare a băncii centrale, care se va corela cu o anticipată creştere a inflaţiei.
Analiştii de la UniCredit cred că BNR „ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”.
O astfel de evoluţie se va reflecta şi în continuarea procesului de creştere a indiciilor ROBOR. Pe piaţa monetară indicii ROBOR au revenit pe creştere, după două zile de usoară scădere. Cel la trei luni a urcat de la 1,78 la 1,79%, după ce marţea trecută a fost anunţat un nivel de 1,8%, maxim începând cu 25 noiembrie 2014. Indicele la şase luni a sărit de la 1,87 la 1,91%, cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015. Aceeaşi tendinţă ascendentă o aveau şi indicii la 9 luni (1,93%), respectiv 12 luni (1,94%) valori care depăşesc dobânda de politică monetară a BNR, care se menţine din mai 2015 la 1,75%.
De altfel, guvernatorul BNR a afirmat că: „Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din zona dobânzilor foarte scăzute, apropiate de zero, în toată lumea. Mişcarea de dobândă a fost prognozată de BNR. Creşterea dobânzilor este inevitabilă“.
Perechea euro/dolar a avut o evoluţie descendentă, de la 1,1816 la 1,1670 dolari, minim al ultimelor circa două luni. Aprecierea dolarului a fost consecinţa evoluţiei pozitive a pieţei muncii din SUA, şomajul coborând de 4,4% în august la 4,2% în septembrie.La sfârşitul perioadei euro fluctua intre 1,1720 şi 1,1747 dolari.
Analiza cuprinde perioada 3 – 9 octombrie

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ