Excesul de populism dăunează leului

Chiar dacă România se laudă cu una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, faptul că ea se bazează, în principal, pe explozia consumului, stimulat de creşterile salariale ale bugetarilor, lipsa unor fundamente solide şi politicile populiste provoacă îngrijorări în rândul investitorilor din piaţa valutară, fie locali, fie străini.

0

În cea mai mare parte a perioadei analizate, euro a testat pragul de 4,59, media fluctuând între 4,5867 şi 4,5886 lei.
Cererea mai mare de valută şi conjunctura internaţională care era nefavorabilă monedelor emergente, de la finalul intervalului, au împins euro peste 4,6 lei, astfel că media a crescut la 4,5958 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,595 şi 4,601 lei.
Pe lângă factorii externi, deprecierea leului este cauzată de haosul existent în finanţele publice, provocat de politicile populiste ale guvernului PSD-ALDE. Astfel, bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni cu un deficit de 5,14 miliarde lei, reprezentând 0,63% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Aceste tendinţe au făcut ca indicatorul de încredere macroeconomică luat în calcul, pe baza estimărilor membrilor CFA România, să scadă în iulie cu 0,3 puncte, la 59,7 de puncte, după ce acesta a pierdut în iunie 6,6 puncte şi a coborât la 60 de puncte.
Analiştii CFA România anticipează, de asemenea, deprecierea leului, „valorile mediane ale anticipaţiilor atât pentru orizontul de 6 luni, cât şi pentru cel de 12 luni consemnând un curs anticipat de 4,60”, şi majorarea ratelor de dobândă la leu în următoarele luni.
În aceste condiţii, au apărut tot mai multe propuneri guvernamentale de majorare a unor taxe şi impozite, dar şi idei precum diminuarea contribuţiilor pentru pilonul II de pensii, pe motiv că statul, în opinia premierului Tudose (sic!), este mai bun administrator. Iar lista continuă.
Revenind la evoluţia pieţei valutare, se observă stabilizarea cursului dolarului sub pragul de 3,9 lei, la finalul perioadei el fiind stabilit la 3,8513 lei, în condiţiile în care cotaţiile au fluctuat între 3,848 şi 3,875 lei.
Moneda elveţiană a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,132 şi 1,142 franci/euro, cursul mişcându-se între 4,0217 şi 4,0387 lei, stabilit la finalul perioadei.
Lipsa din discursul preşedintei Fed, Janet Yellen, a unor referiri clare la o eventuală nouă majorare a dobânzilor din SUA, până la sfârşitul anului, dar şi evitarea de către guvernatorul BCE, Mario Dragi, a pronunţării unui termen pentru încheierea programului european de relaxare cantitativă, au avut efecte importante pe pieţele financiare. Cuvântările au fost ţinute la întâlnirea băncilor centrale care s-a desfăşurat la Jackson Hole (Wyoming, SUA).
Astfel că, după mai multe zile de stagnare a perechii euro/dolar în jurul valorii de 1,18 dolari, la finalul perioadei cotaţiile au ţâşnit până la 1,1960 dolari, nivel care a mai fost atins la sfârşitul lui ianuarie 2015.

Analiza cuprinde perioada 22 – 28 august