Euro a revenit la 4,56 lei

Retragerea proiectelor privind taxa de solidaritate şi a impozitului pe cifra de afaceri, care au bulversat societatea civilă şi mediul de afaceri românesc, dar şi creşterea intrărilor de capital străin în căutare de titluri de stat sau reducerea aversiunii faţă de risc, au fost tot atâtea motive de apreciere pentru leu.

0

Euro a testat în urmă cu circa două săptămâni pragul de 4,59, însă a pierdut doi bani la debutul perioadei, media fiind stabilită la 4,5680 lei. În următoarele şedinţe cursul a fluctuat între 4,5625 şi 4,5718 lei.
La sfârşitul intervalului, cursul a fost stabilit la 4,5619, iar tranzacţiile s-au realizat între 4,557 şi 4,563 lei, cu închiderea la 4,559 – 4,562 lei.
Cele mai mari riscuri pentru leu, în următoarele săptămâni, sunt legate de obstacolele bugetare cu care se va confrunta guvernul PSD-ALDE pentru a asigura îndeplinirea promisiunilor din programul cu care a câştigat alegerile din iarna trecută. Pentru a le putea îndeplini, pot apărea noi modificări ale mediului fiscal care vor bulversa din nou piaţa şi vor deprecia moneda naţională.
Cursul dolarului american a scăzut de la 4,0093, la debutul intervalului, la 3,9816 lei, la finalul acestuia, când cotaţiile din piaţa valutară au fluctuat între 3,977 şi 3,987 lei.
Moneda elveţiană a scăzut pe pieţele internaţionale la un minim al ultimilor mai bine de doi ani, de 1,107 franci/euro. La rândul ei, media a coborât de la 4,1494 la 4,1250 lei, pentru ca la finalul perioadei cursul să fie stabilit la 4,1346 lei.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1383 la 1,1491 dolari, maxim al ultimelor 15 luni, pentru ca la finalul perioadei tranzacţiile să se realizeze între 1,1435 şi 1,1475 dolari. Creşterea euro s-a datorat faptului că investitorii nu sunt siguri dacă şi când va opera Rezerva Federală americană ultima sa majorare a dobânzii care se situează în prezent la 1 –1,25%/an. La deprecierea dolarului, care a atins un minim al ultimelor zece luni faţă de un coş al principalelor valute, au mai contribuit încetinirea ritmului de creştere a inflaţiei cât şi cea a vânzărilor cu amănuntul din SUA.
Pe de altă parte, BCE nu a stabilit un termen pentru sfârşitul achiziţiilor de obligaţiuni, care se ridică lunar la 60 miliarde euro, pentru a păstra flexibilitatea deciziei în cazul în care perspectivele economice s-ar înrăutăţi.
Analiza cuprinde perioada 11 – 17 iulie