Reporter: Cu ce gânduri a pornit Consiliul Judeţean Dolj în acest an? Au trecut deja trei luni şi considerăm că aveţi un plan pentru anul în curs.
Cosmin Vasile: Ca în fiecare an, ne propunem să continuăm şi să finalizăm, acolo unde este cazul, proiectele demarate în perioada trecută. Ne propunem, de asemenea, să atragem cât mai multe fonduri europene şi să ducem în continuare activitatea curentă a instituţiei, cu profesionalism, cu eficacitate, aşa cum echipa Consiliului Judeţean Dolj obişnuieşte să o facă. Vom avea în vedere toate domeniile noastre, de la asistenţă socială la drumuri judeţene, sănătate, cultură, Aeroportul Craiova, parcurile industriale. Toate acestea sunt importante pentru noi.
Rep.: Aminteaţi despre proiectele demarate în perioada trecută. Sunt proiecte care neapărat trebuie finalizate anul acesta?
C.V.: Avem proiecte care continuă şi care anul acesta sperăm să se apropie de final, amintind aici pe cel referitor la Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova. Tot în domeniul sănătăţii, avem proiectul cu privire la construirea clinicii de cardiologie şi sperăm ca şi acesta să fie gata. Reluăm procedurile pentru Centrul Brâncuşi. Aici vom scoate din nou la licitaţie şi sperăm ca în scurt timp să apară un constructor serios şi competent.
„Este o sumă puţin mai mare decât cea de anul trecut”
Rep.: Cum se prezintă bugetul judeţului Dolj, comparativ cu anii trecuţi?
C.V.: Este o sumă puţin mai mare decât cea de anul trecut, un buget care ne permite să ţinem întreaga activitate aşa cum ne-am propus. Avem şi un excedent de anul trecut şi o să utilizăm sumele pentru anumite obiective din acest an. Avem un buget care nici nu promite lucruri extraordinare, dar nici nu ne conduce spre situaţii de criză. Suma repartizată judeţului nostru este de 375.000.000 de lei.
Banii europeni, baza proiectelor privind infrastructura rutieră
Rep.: Cum se prezintă, la ora actuală, infrastructura judeţului Dolj şi ce urmează să derulaţi, în acest domeniu, pe parcursul anului în curs?
C.V.: Avem peste o mie de kilometri de drumuri judeţene în administrare. În drumurile judeţene am investit în fiecare an. Din păcate, nu dispunem de o sumă care să ne ajute, în prezent, să rezolvăm toate problemele, dar etapizat vom face şi acest lucru. Încercăm să mergem şi cu covoare asfaltice pe anumite zone care sunt deficitare şi cu reparaţii acolo unde situaţia o impune. Chiar acum facem o analiză a infrastructurii. Prin buget, noi o să alocăm bani şi acestui sector. Avem drumuri în care am investit şi care arată foarte bine, dar sunt şi zone unde mai este de lucru. Cele mai importante proiecte al CJ Dolj, din punct de vedere al sumelor de bani, vor fi la drumuri judeţene. Unul dintre proiecte este cel pentru drumul Craiova-Cetate, unde avem aproape 70 de kilometri, suma aproximativ necesară fiind de 44.000.000 de euro. Noi am depus proiectul, a trecut de prima etapă, cea de evaluare, şi sperăm să-l câştigăm. De asemenea, pregătim proiecte pentru drumuri, pe mai multe domenii de intervenţie pe fonduri europene. Aici amintim drumul Giurgiţa-Băileşti-Pleniţa-Mehedinţi, un drum foarte lung, de 56 de kilometri. Pentru două porţiuni încercăm să accesăm fonduri europene. Pe programele transfrontaliere avem în vizor drumuri mai mici, cum sunt cel de la Zăval, cel dintre Craiova şi Cârcea. Un alt proiect eligibil în perioada trecută, dar pentru care nu a ajuns finanţarea, este cel privitor la drumul care leagă Oltul cu zona care înseamnă Teslui-Pieleşti-Mischii-Albeşti (Şimnic). Nu vom lăsa nici drumurile care nu au deloc porţiuni asfaltate. Încă avem, din păcate, aproximativ 100 de kilometri de drumuri neasfaltate. Unde se va putea mai venim cu covoare asfaltice, unde nu ne permitem, ne vom asigura că drumurile respective sunt bine pietruite.
UPU, Clinica de Cardiologie şi reabilitarea etajelor Spitalului Judeţean Craiova, prioritare
Rep.: Legat de domeniul sănătăţii, care sunt priorităţile pentru anul în curs? Mai faceţi ceva la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova?
C.V.: Pe lângă cele două clădiri pe care le avem în lucru, vom continua cu reparaţiile şi reamenajările etajelor. Ştim cu toţii că situaţia de acolo impune astfel de intervenţii. Vom scoate, în perioada imediat următoare, încă două sau trei etaje la licitaţie. Şi la ora actuală se lucrează. Încercăm să venim cu lucrări şi pe casa scării, fiind o prioritate pentru noi acest spital. În ceea ce priveşte UPU, construcţia a trecut de jumătate din punct de vedere al lucrărilor de executare. La Clinica de Cardiologie, noi sperăm ca în iulie a.c. să fie gata tot ceea ce ţine de constructor. Aici a fost prelungit termenul pentru lucrările interioare întrucât abia după ce a venit angiograful au putut fi continuate lucrările. Aparatul necesită o anumită aşezare, pereţi de plumb, ce fel de plumb să utilizezi în funcţie de radiaţii şi de aceea am depins de acest lucru. Apoi, prin intermediul unui program cu fonduri europene, accesat de CJ Dolj, vom dota o sală de operaţii.
„Serviciile publice nu pot fi dezvoltate foarte bine decât tot cu ajutorul finanţării nerambursabile”
Rep.: Cunoaşteţi problemele judeţului destul de bine. Care ar fi din punctul dumneavoastră de vedere factorii-cheie care pot influenţa dezvoltarea comunităţii doljene, pe termen îndelungat?
C.V.: Unul dintre principalii factori care ne-ar asigura o adevărată dezvoltare a judeţului este să continuăm să atragem cât mai multe fonduri europene. Nici la ora actuală nu avem puţin bani europeni, pentru că aşa cum ştiţi, judeţul Dolj, la nivel naţional, se situează foarte bine din acest punct de vedere. În acelaşi timp, considerăm că este loc de mai bine. Aşteptăm ca guvernul să dea masiv drumul la programele europene, pentru că se înregistrează o uşoară întârziere, şi vom trece la treabă. Şi în comunităţile mici, serviciile publice nu pot fi dezvoltate foarte bine decât tot cu ajutorul finanţării nerambursabile. Primarii ar trebui să ştie foarte bine acest lucru.
Rep.: Se implică edilii în întocmirea proiectelor cu finanţare europeană? Au mai făcut progrese în acest sens? Au personal competent în cadrul instituţiilor pe care le conduc?
C.V.: Aici avem localităţi unde chiar se văd rezultate, localităţi unde primarii au pus accent pe această modalitate de a dezvolta comuna. Edilii care au avut nevoie de anumite explicaţii au venit la noi şi echipa din cadrul instituţiei chiar i-a îndrumat ori de câte ori situaţia a impus-o. Avem destul de mulţi primari care au făcut paşi importanţi în această direcţie, al fondurilor europene. Mai este însă de lucru la acest capitol, dar noi vom continua informarea şi le vom reaminti cât de utili sunt aceşti bani.
Lipsa sistemului de apă şi calitatea acesteia, marea problemă a edililor doljeni
Rep.: Lucraţi şi cu primăriile din judeţ. Cu ce probleme vin edilii doljeni la conducerea Consiliului Judeţean Dolj?
C.V.: Fiecare primărie are problemele sale. Sunt localităţi unde încă sunt probleme cu tot ceea ce înseamnă sistemul de apă. Edilii îşi doresc şi mereu vin şi pun această problemă. Pe de altă parte, sunt localităţi foarte răsfirate şi edilii au nevoie de bani pentru drumurile comunale care se întind pe mulţi kilometri. Dar şi aici avem exemple de bună practică şi putem aminti Brădeştiul sau Vârvor. Şi Vârvor nu este o comună foarte bogată, dar are implementate, în aproape toate satele, apă, canalizare şi în anumite sate are şi drumuri asfaltate. Prin accesarea de fonduri, iată că se poate o bună gospodărire.
„Cert este că mergem cu proiectul pentru deşeuri până la final”
Rep.: În ce stadiu se află sistemul de management integrat al deşeurilor?
C.V.: Acest proiect are o valoare de peste 50.000.000 de euro. Proiectul este în derulare. Au fost achiziţionate echipamentele pentru colectarea gunoiului. De asemenea, au fost licitate şi sunt în construcţie staţiile de sortare şi compostare la Calafat, Băileşti, Segarcea, Filiaşi, Dobreşti şi Mofleni. În licitaţie se găseşte atribuirea pentru operator. Spunem că este în linie dreaptă pentru că s-a deschis încă de anul trecut procedura de licitaţie şi acum suntem spre finalul evaluării. Totodată, s-a finalizat o parte din documentele necesare pentru containerele îngropate. După ce vom finaliza tot ceea ce am spus anterior, ne rămâne să dăm drumul construcţiei efective a containerelor. La final va trebui să organizăm licitaţie pentru alegerea operatorului care va răspunde de serviciul de operare al staţiilor respective. Nu pot să dau un termen, o dată la care acest proiect va fi gata, mai ales că se impun multe licitaţii, iar asta înseamnă timp şi chiar situaţii neprevăzute. Cert este că mergem cu proiectul pentru deşeuri până la final, mai ales că ceea ce a fost mai greu a trecut.
„Noi sperăm să generăm cel puţin 1.000 de locuri de muncă”
Rep.: Locurile de muncă, mai exact lipsa acestora, sunt încă o problemă în judeţul Dolj. Ce poate să mai facă Consiliul Judeţean Dolj pentru piaţa muncii? Mai vin investitorii în judeţ?
C.V.: Pentru anul 2017 avem în plan să mergem mai departe cu utilităţile pentru ce înseamnă cel de-al doilea parc industrial. Aici, câteva porţiuni sunt deja închiriate şi sperăm ca alte firme să vină şi astfel să fie create noi locuri de muncă. Noi sperăm să generăm cel puţin 1.000 de locuri de muncă.
Rep.: Ce alte probleme mari mai are judeţul Dolj?
C.V.: Cea mai gravă problemă a judeţului nostru este sistemul de apă. Avem foarte multe localităţi care nu au apă curentă, dar care sunt prinse în masterplanul de apă, etapa a II-a. Mai avem însă şi localităţi care, deşi au sistem de apă curentă, din cauza solului şi a mai multor factori nu au apă potabilă. O altă problemă a judeţului este lipsa locurilor de muncă. Dacă pe Craiova se continuă şi cu parcul industrial, cu atragerea investitorilor, mai greu este cu micile centre urbane. Este nevoie să apară ceva şi la Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea, Băileşti, Calafat. Sunt centre unde se impune să apară şi altceva în afară de agricultură, să motivăm tinerii să nu mai plece în străinătate. Concluzionând, apa şi locurile de muncă sunt două mari probleme ale judeţului Dolj.
