Nu mergi la şcoală, nu iei permis
Românii care vor să obţină permis de conducere vor trebui să facă dovada că au absolvit minimum 10 clase. Guvernul nu mai este dispus să-i lase “pe toţi analfabeţii” să pună mâna pe carnetul de şofer. Potrivit justificărilor, persoanele fără prea multă şcoală stau prost şi la asimilarea cunoştinţelor furnizate de Codul Rutier. Că problema acumulării cunoştinţelor nu este una a guvernanţilor, ci mai degrabă a şcolilor de şoferi şi a aspiranţilor la permis, este o altă problemă. Aşa consideră mai-marii MAI, chiar şi în absenţa unor statistici care să arate ponderea şoferilor neşcoliţi în rândul şoferilor implicaţi în accidente. Prevederile aprobate în strategie ar urma să facă obiectul unor acte normative ce modifică actualele prevederi şi urmează să intre în vigoare, cel mai probabil, de anul viitor.

Şcolile de şoferi, dependente de promovabilitate
Potrivit prevederilor faimoasei strategii de siguranţă rutieră, şcolile de şoferi ai căror candidaţi nu reuşesc să promoveze în proporţie de peste 50% examenul de permis, îşi pierd licenţa. Guvernanţii justifică această prevedere prin imposibilitatea de a controla şcolile de şoferi în privinţa respectării numărului minim de ore teoretice şi practice. „Datele din 2012 arată că unele şcoli ar fi asigurat o instruire de 32 de ore/zi, pentru 365 zile pe an. ARR intenţionează să modifice legea pentru a evita astfel de situaţii în viitor. ARR intenţionează să introducă criteriul de promovare a examenului (min. 50%) pentru prelungirea licenţei de funcţionare a şcolii de şoferi, pentru a controla numărul de candidaţi care pot lua examenul pentru permisul de conducere”, susţin iniţiatorii acestor prevederi din Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2016-2020. Directorii şcolilor de şoferi susţin că nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între şoferii vinovaţi de accidente şi nivelul şcolarizării acestora. „Eu nu ştiu să existe vreo statistică din care să reiasă că procentul accidentelor cauzate de şoferii fără şcoală este mai mare decât cel standard, să zicem aşa. Personal, nu cred să existe vreo legătură de cauzalitate între vinovaţii de accidente. Cred că ar trebui să se pună un accent mai mare pe pregătirea candidaţilor la permis. Considerăm că persoanele care reuşesc să ia permisul, pentru care examenul se dă pe calculator şi în săli supravegheate, sunt bine pregătite”, a susţinut Victor Ionescu, manager Şcoala de Şoferi “Ttransbuz”.
Cam de aceeaşi părere par a fi şi reprezentanţii Serviciului Rutier din cadrul IPJ Olt. „Pentru a fi un bun participant la trafic, un şofer care nu creează probleme, nu este nevoie să fii deţinător de diplomă de absolvent al învăţământului obligatoriu, ci să ai abilităţile necesare. Este nevoie să ştii să scrii şi să citeşti, dar nu să ai, obligatoriu, şcoală multă”, a spus Ilie Roşu, şeful poliţiştilor de la Rutieră.

Şoferii cu abateri repetate, ”recuperaţi” voluntar sau obligatoriu
Numărul mare al şoferilor care sunt prinşi de mai multe ori încălcând normele rutiere a făcut să se extindă măsurile pentru “recuperarea” lor, voluntar sau obligatoriu. Iniţiatorii pleacă de la ideea că “încălcările repetate ale legislaţiei rutiere nu sunt cauzate atât de necunoaşterea regulilor sau de probleme de inaptitudine psihomotorie ori medicală, ci mai degrabă de atitudinea conducătorilor auto. Aceasta poate fi corectată mai ales prin consiliere psihologică şi prin programe de conducere preventivă şi de schimbare a comportamentelor. În cazul conducătorilor auto care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihotrope, de asemenea, ar trebui avute în vedere cel puţin acţiuni de asistare de tipul «brief interventions», efectuate de personal specializat”, se arată în justificare.

 Bunicii de la volan, la doctor cu repetir
Iniţiatorii strategiei i-au luat în vizor şi pe şoferii vârstnici. Ei vor trebui să meargă cu regularitate la medic pentru a-şi face analizele. Astfel se speră să fie scoşi de pe drumurile ţării bătrânii cu probleme medicale grave care ar putea pune în pericol circulaţia pe drumurile publice. Analizele care ar trebui repetate la anumite intervale de timp, raportat la vârsta şoferului, ar urma să fie efectuate în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii. În justificarea acestei iniţiative nu se fac referiri la vârsta de la care şoferii ar trebui să facă vizite periodice la medici şi nici dacă se va impune şi un control psihiatric.

Autoturismele implicate în accidente, inspectate tehnic
Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2016-2020 mai prevede, printre altele, ca maşinile implicate în accidente rutiere să nu mai poată fi folosite pe drumurile publice fără să treacă printr-un service autorizat pentru o inspecţie tehnică. Aceasta ar trebui să confirme starea tehnică a autovehiculului de a circula în siguranţă pe drumurile patriei.
În momentul de faţă, maşinile implicate într-un accident grav intră direct în reţeaua de drumuri după ce sunt reparate, fără a fi supuse unei inspecţii tehnice, existând pericolul de a avea diverse probleme neobservate la primul control.

Oltenii sunt de partea guvernanţilor
Locuitorii judeţului Olt se declară de acord cu noile reguli privind participanţii la trafic, prevăzute în strategie. În special, ei susţin că se impune introducerea obligativităţii absolvirii învăţământului obligatoriu şi consideră benefice şi celelalte prevederi referitoare la controlul medical periodic al şoferilor, după o anumită vârstă. „Nu e normal să se urce la volan toţi analfabeţii. În cel mai fericit caz, ei au obţinut permisul învăţând după poze formularele. Ca să nu-ţi pui viaţa în pericol şi să nu rişti să-i bagi pe alţii în mormânt, trebuie să ştii să citeşti şi să înveţi Codul Rutier înţelegându-l. Despre controlul medical, ce să spun, cred că ar trebui introdus la toţi şoferii. Cei tineri nu sunt scutiţi de probleme medicale”, a spus un slătinean.
“Nu sunt de acord ca să se impună diploma de 10 clase pentru cei care vor permisul de conducere. Nu există nicio legătură între şcoală şi abilităţile pentru şofat ale unei persoane”, a susţinut un alt locuitor al reşedinţei judeţului.
În România, mor anual aproape 1.800 de oameni în accidente rutiere, câte 5 în fiecare zi, alte 8.000 de persoane fiind rănite.