La exact cinci luni de la căderea Guvernului Ilie Bolojan, Palatul Cotroceni a devenit din nou centrul negocierilor pentru formarea unei majorități. De data aceasta însă, spațiul de manevră al președintelui pare chiar mai îngust decât la rundele precedente. Siegfried Mureșan, al treilea premier desemnat de Nicușor Dan după demiterea Cabinetului Bolojan, a fost respins de Parlament la 30 septembrie. A primit 182 de voturi, cu 51 mai puține decât cele 233 necesare pentru învestire. Eugen Tomac renunțase anterior la mandat înainte de a ajunge la vot, iar Cabinetul Adrian Veștea fusese respins cu 189 de voturi. România se pregătește astfel pentru a patra desemnare de premier în aproximativ patru luni de la prima nominalizare și după 153 de zile de guvernare interimară.
PSD cere Palatul Victoria pentru Sorin Grindeanu
PSD a intrat primul la consultări și nu și-a modificat mandatul. Social-democrații îi cer președintelui să îl desemneze pe Sorin Grindeanu, argumentând că PSD este partidul cu cea mai mare reprezentare parlamentară. „PSD, ca principalul partid din Parlamentul României, a solicitat președintelui mandatul de prim-ministru. Nominalizarea sunt eu”, a declarat Grindeanu după întâlnirea de aproximativ 20 de minute cu Nicușor Dan.
Mesajul liderului PSD a fost construit însă și pentru a muta presiunea asupra celorlalte formațiuni. Grindeanu susține că partidul său nu vine la negocieri cu „linii roșii” și că este pregătit să participe la o soluție politică rapidă. PSD cere, în același timp, schimbarea direcției economice imprimată de Guvernul Bolojan. Grindeanu a atacat politica de austeritate și a indicat drept priorități urgente rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027. Poziția social-democraților este, în esență, simplă: vor să facă parte din viitorul Executiv și revendică funcția de prim-ministru. Problema începe imediat ce această formulă este pusă în raport cu pozițiile celorlalte partide.
Bolojan trântește ușa unei coaliții cu PSD, dar lasă deschis votul pentru o soluție de criză
PNL a venit la Cotroceni fără o propunere oficială de premier, dar cu o condiție politică foarte clară. Ilie Bolojan a anunțat după consultări că liberalii nu vor participa la un Guvern împreună cu PSD. „Dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție”, a spus liderul liberal. Declarația blochează cea mai simplă majoritate posibilă matematic în actualul Parlament. PSD, PNL și UDMR ar putea depăși împreună pragul de 233 de voturi, iar cu sprijinul minorităților ar avea o majoritate confortabilă. Politic însă, formula este respinsă în acest moment de conducerea liberală.
Bolojan nu a închis totuși complet discuția privind viitoarea desemnare. PNL va analiza numele propus de președinte și va discuta cu viitorul premier desemnat înainte de a lua o decizie finală. Este o nuanță importantă. Liberalii spun „nu” intrării într-un Executiv alături de PSD, dar nu au anunțat că vor respinge automat orice premier desemnat care încearcă să construiască o majoritate în jurul social-democraților. În același timp, Bolojan a avertizat că România are nevoie rapid de un Guvern capabil să gestioneze rectificarea bugetară, controlul cheltuielilor, ținta de deficit și pregătirea anului 2027. Astfel, PNL încearcă să păstreze simultan două poziții: să nu revină într-o coaliție cu PSD, dar nici să nu fie considerat partidul care prelungește blocajul politic.
USR și AUR ajung la aceeași concluzie din direcții politice opuse: anticipate
Paradoxul consultărilor de luni este că USR și AUR, două partide aflate la poli opuși pe numeroase teme politice, ajung la aceeași soluție pentru ieșirea din criză: întoarcerea la urne. Dominic Fritz a reafirmat după discuția cu președintele că USR nu va vota un Guvern din care face parte PSD și consideră alegerile anticipate cea mai corectă soluție în actualul context. Partidul va discuta însă cu persoana pe care Nicușor Dan o va desemna pentru funcția de premier.
AUR a mers și mai departe. George Simion a refuzat să participe personal la consultări, iar delegația partidului a fost condusă de Dan Dungaciu. Mesajul transmis președintelui a fost fără echivoc: AUR vrea alegeri anticipate. Dungaciu a acuzat Palatul Cotroceni că a devenit el însuși „un factor de blocaj”, iar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că ar exista deja în Parlament o majoritate favorabilă anticipatelor. Nicușor Dan se află însă pe poziția opusă. Șeful statului a transmis anterior că nu dorește dizolvarea Parlamentului și vrea să încerce formarea unui Guvern în actuala configurație parlamentară.
Și UDMR ridică o nouă barieră
UDMR, care în rundele anterioare a încercat să joace rolul formațiunii de echilibru, a transmis înaintea consultărilor de luni că nu vede posibilă intrarea într-un Guvern alături de PSD. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a argumentat că Uniunea a susținut împreună cu PNL și USR varianta Siegfried Mureșan și că, în actualele condiții, o schimbare directă către o guvernare comună cu social-democrații ar fi dificilă. Poziția UDMR reduce și mai mult spațiul de negociere pentru un eventual Cabinet Grindeanu. În lipsa unei schimbări de poziție din partea PNL, USR sau UDMR, PSD ar fi obligat să caute voturile necesare printre formațiunile parlamentare mai mici și parlamentarii neafiliați.
Majorități există pe hârtie. Aproape niciuna nu există politic
Aici se află adevărata problemă a negocierilor. Pragul de învestire este de 233 de voturi. PSD are 127 de parlamentari, PNL 77, iar UDMR 31. Împreună, cele trei formațiuni ar ajunge la 235 de voturi. Cu grupul minorităților, majoritatea ar fi și mai solidă. Este formula cu cea mai clară aritmetică parlamentară, dar este blocată de refuzul PNL de a participa la un Guvern alături de PSD. De cealaltă parte, formula care a susținut Cabinetul Mureșan nu are suficiente voturi. PNL, USR, UDMR și minoritățile ajung împreună la aproximativ 184 de parlamentari, mult sub pragul necesar. Ultimul test a confirmat acest lucru: Mureșan s-a oprit la 182 de voturi. Un Guvern construit în jurul PSD, dar fără PNL, ar trebui să adune voturi de la UDMR, minorități, grupurile parlamentare mai mici și independenți. Chiar și așa, calculele îl lasă foarte aproape, dar sub pragul de învestire. Mai există, strict matematic, posibilitatea unei majorități PSD-AUR, eventual completată de alte voturi. Este însă scenariul pe care Nicușor Dan a exclus public să îl transforme într-o formulă de guvernare, iar PSD și AUR nu au anunțat oficial o asemenea negociere. Cu alte cuvinte, România nu duce lipsă de 233 de parlamentari care pot fi adunați pe hârtie. Lipsește formula politică în care aceștia să accepte să voteze împreună.
Grindeanu, Nazare, Leonardo Badea sau Motreanu. Numele aflate în joc
Înaintea consultărilor, informațiile apărute din surse politice indicau patru nume aflate pe masa președintelui. Primul este Sorin Grindeanu, singurul candidat asumat oficial de un partid. Al doilea este Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, apropiat de PNL și văzut ca o posibilă formulă de compromis. Un alt nume vehiculat este Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, o variantă care ar putea permite încercarea unui Executiv cu profil mai degrabă tehnocrat. Pe lista neoficială apare și Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, deși acesta nu și-a manifestat public intenția de a prelua funcția de premier. Niciunul dintre aceste nume, în afara lui Grindeanu, nu a fost confirmat oficial de Palatul Cotroceni ca variantă de desemnare.
De fapt, problema președintelui nu pare să mai fie găsirea unui nume. După trei încercări eșuate, miza este găsirea unui nume în jurul căruia să poată fi construite 233 de voturi reale, nu doar promisiuni făcute înainte de desemnare.
Anticipatele sunt posibile constituțional, dar nu sunt automate
După respingerea a două solicitări de învestitură și trecerea termenului constituțional, scenariul dizolvării Parlamentului a intrat juridic în ecuație. Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul dacă legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea nu este însă obligatorie. Este o posibilitate aflată la dispoziția șefului statului, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. De aceea, solicitarea USR și AUR pentru anticipate nu produce automat alegeri. Nicușor Dan poate continua să desemneze un candidat și să încerce instalarea unui Guvern în actualul Parlament. Rămâne de văzut cât de departe este dispus să meargă președintele cu seria nominalizărilor eșuate.