Klaus Iohannis, președintele care a condus România timp de un deceniu, a lipsit luni de la ceremonia oficială din Parlament în care Nicușor Dan a depus jurământul și a devenit, oficial, noul președinte al țării. Într-un moment simbolic pentru democrația românească, în care toate instituțiile-cheie ale statului s-au reunit pentru a marca transferul pașnic al puterii, absența lui Iohannis nu a trecut neobservată. Toți foștii șefi ai statului fuseseră invitați să participe la evenimentul solemn, programat pentru ora 12:00. Din patru, doar doi au onorat invitația: Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Ion Iliescu, a cărui stare de sănătate nu i-a mai permis participarea la astfel de evenimente publice, era de așteptat să lipsească. În schimb, Klaus Iohannis nu a oferit niciun motiv oficial pentru absență.
Un gest care spune multe
Pentru mulți observatori, tăcerea și absența sunt deja parte din „stilul Iohannis”. Discret până la opacitate, reținut până la indiferență, Iohannis a fost adesea criticat în cei zece ani de mandat pentru rarele sale apariții în momentele-cheie pentru țară. Decizia lui Iohannis de a părăsi scena în același mod în care a și condus – de la distanță – pare pentru unii o continuare logică. Pentru alții, însă, este o șansă ratată de a închide cu demnitate un deceniu de mandat, participând la unul dintre cele mai importante ritualuri ale statului de drept: transferul pașnic și respectuos al puterii între generații.


