Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018.
Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului:
– 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
– 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
– 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
– 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
– 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
– 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
– 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
– 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Parlamentarii au eliminat obligația producătorilor de a vinde 50% din producție pe piața internă, Guvernul putând să intervină doar în situații de criză. Totuşi, legea stabilește că România va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale, adică va putea acoperi necesarul intern înainte de a vinde surplusul către export.
Autorităţile spun că, cel mai probabil, primele gaze naturale din Marea Neagră ar urma să intre în sistemul naţional de transport în decursul anului 2026, atunci când România ar urma să atingă independenţa energetică şi chiar s-ar transforma într-un furnizor de securitate energetică regională.