Reforma administrativ-teritorială începe să capete tot mai multe variante, iar una dintre cele mai importante a venit luni din partea Liei Olguța Vasilescu, după întâlnirea reprezentanților municipiilor cu premierul Luca Niculescu. Primarul Craiovei consideră că, dacă România ajunge la o regionalizare, punctul de plecare ar putea fi chiar structura pe care țara o folosește deja pentru gestionarea fondurilor europene: cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională. „Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbția de fonduri europene și atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuție pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri”, a declarat Lia Olguța Vasilescu. Ea a ținut însă să precizeze că nu vorbește în numele PSD. „Este o opinie personală și atât. Mai sunt mulți pași de făcut până departe”, a spus primarul Craiovei.
De la 41 de județe la opt regiuni
Varianta Olguței Vasilescu diferă semnificativ de scenariul lansat cu doar câteva zile înainte de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru reforma administrativ-teritorială. Benea indicase drept posibil punct de plecare modelul celor 15 Curți de Apel. El a precizat însă că cifra de 15 nu trebuie considerată definitivă, iar numărul viitoarelor județe sau regiuni va depinde de criteriile stabilite în cadrul reformei. Varianta propusă acum de Vasilescu ar merge și mai departe. România are opt regiuni de dezvoltare, folosite în prezent pentru politica regională și accesarea fondurilor europene, dar acestea nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au statutul actualelor județe. Argumentul primarului Craiovei este unul practic: experiența proiectelor regionale arată că existența mai multor județe într-un singur proiect poate însemna proceduri administrative repetate și mai multă birocrație. Vasilescu a explicat că a gestionat proiecte regionale în care procedurile au fost mai complicate tocmai pentru că investițiile traversau mai multe județe.
Reforma începe însă de jos, cu comunele
Discuția despre reducerea numărului de județe este doar una dintre componentele reformei. PSD lucrează deja la o „matrice a sustenabilității” prin care comunele și orașele vor fi evaluate după șase criterii: populație și evoluție demografică, situație economică, capacitate administrativă, conectivitate, accesul populației la servicii de bază și existența infrastructurii publice. Problema este una reală: sute de comune au ajuns la populații foarte mici, iar peste jumătate dintre orașele României nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Prima etapă ar urma să fie reprezentată de comasările voluntare. Premierul Luca Niculescu a anunțat că această perioadă va continua până în martie 2027, după care Guvernul va decide cum merge mai departe reforma. „Comasările trebuie analizate, trebuie discutate, trebuie bine pregătite”, a declarat premierul.
Olguța Vasilescu: nicio decizie nu este luată
În ciuda variantelor vehiculate în ultimele zile, reorganizarea hărții județelor nu este, în acest moment, o decizie a PSD sau a Guvernului. Lia Olguța Vasilescu a insistat asupra acestui lucru și a explicat că inclusiv între primari există opinii diferite. Unii edili ai marilor municipii ar dori integrarea localităților din zonele metropolitane, în timp ce alții preferă doar preluarea anumitor comune limitrofe. „Este o discuție care se va face și cu Asociația Municipiilor din România, dar și cu toate structurile asociative, astfel încât să se ajungă la o idee care să fie cât mai acceptată”, a explicat Vasilescu.


