La aproape o săptămână după desemnarea sa de către președintele Nicușor Dan, Siegfried Mureșan a prezentat la Parlament principalele măsuri pe care intenționează să le aplice dacă va obține votul de încredere. Cabinetul propus va fi format în jurul PNL, USR și UDMR și va avea trei viceprim-miniștri, fiecare cu portofoliu ministerial și responsabilități executive. Mureșan a anunțat că dorește reducerea cheltuielilor administrative, inclusiv prin comasarea unor instituții centrale. Obiectivul economic declarat este ca România să revină la o creștere economică superioară ritmului de creștere a datoriei publice.
Companiile de stat, vizate de restructurări, listări la bursă și eventuale privatizări
Una dintre principalele direcții ale programului o reprezintă reforma companiilor de stat, cu accent pe sectoarele energiei și transporturilor. Premierul desemnat a susținut că un număr restrâns de societăți din aceste domenii consumă peste 90% din subvențiile acordate de stat companiilor publice. Mureșan propune elaborarea unui plan de eficientizare pentru fiecare companie de stat, în termen de 12 luni de la învestirea Guvernului. În funcție de situația fiecărei societăți, planurile ar putea include schimbarea managementului, listarea la bursă sau privatizarea. Nu au fost anunțate, deocamdată, companiile pentru care ar urma să fie aplicate aceste măsuri.
În sectorul energetic, programul pune accent pe investiții în capacități de stocare, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea interconexiunilor. Mureșan a explicat necesitatea stocării prin diferența dintre producția ridicată de energie solară din timpul zilei și consumul crescut din orele serii. Reducerea facturilor la energie pentru populație și întreprinderi este unul dintre obiectivele anunțate. Programul include și măsuri de sprijinire a capitalului românesc. Premierul desemnat intenționează să faciliteze accesul la finanțare pentru întreprinderile mijlocii cu potențial de dezvoltare și să susțină extinderea companiilor românești pe piețele din regiune, inclusiv prin scheme de ajutor de stat. Totodată, a anunțat auditarea investițiilor publice și condiționarea cheltuielilor permanente de identificarea unor surse certe de finanțare.
Fără majorări de taxe. Reducerea TVA și creșterea pensiilor depind de buget
În privința fiscalității, Siegfried Mureșan a promis menținerea cotei unice și absența unor noi majorări de taxe și impozite pe întreaga durată a mandatului său, dacă Guvernul va fi învestit. Premierul desemnat a anunțat și intenția de a reduce TVA de la 21% la 19%, însă fără să stabilească un termen. Măsura ar urma să fie aplicată atunci când situația bugetară o va permite. Primele reduceri fiscale ar putea fi analizate odată cu elaborarea bugetului pentru 2027. Prin urmare, înghețarea taxelor este un angajament al programului prezentat, în timp ce reducerea TVA rămâne un obiectiv condiționat. Și politica veniturilor va depinde de spațiul fiscal disponibil. Mureșan a declarat că are în vedere majorarea salariilor din sectorul public și indexarea pensiilor, dar cuantumul și calendarul acestora vor fi stabilite în funcție de posibilitățile bugetului de stat pentru anul viitor.
În plan european, viitorul executiv își propune să participe activ la negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028–2034. Mureșan susține menținerea cel puțin la nivelul actual a fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune, precum și creșterea finanțării europene pentru securitate și apărare, domenii pe care le consideră importante pentru România, în calitatea sa de stat situat pe flancul estic al UE.
Negocierile cu PSD, decisive pentru obținerea majorității
Prezentarea programului nu rezolvă principala problemă a premierului desemnat: PNL, USR și UDMR nu dețin împreună cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Mureșan a discutat deja cu parlamentarii celor trei formațiuni și urmează să continue negocierile cu reprezentanții minorităților naționale și cu PSD. Premierul desemnat a anunțat că va intensifica dialogul cu Sorin Grindeanu și că nu va încerca să obțină separat voturi de la parlamentarii social-democrați. El consideră că unele dintre cele zece propuneri formulate de PSD se regăsesc deja în propriul program și ar putea constitui puncte de plecare pentru negocieri. Poziția oficială a PSD rămâne însă nefavorabilă învestirii Cabinetului Mureșan. Potrivit informațiilor apărute după întâlnirea de miercuri dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, conducerea social-democrată își menține recomandarea ca partidul să nu susțină viitorul executiv. Grindeanu i-a cerut, totodată, lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își asumă candidatura la funcția de prim-ministru. Mureșan a declarat că preferă un singur guvern care să funcționeze până la alegerile parlamentare din 2028, dar nu a exclus discutarea unei eventuale formule de rotație a premierilor. A precizat însă că intenționează să se prezinte la votul Parlamentului indiferent de rezultatul negocierilor, chiar dacă respingerea Cabinetului ar putea contribui la îndeplinirea condițiilor constituționale pentru declanșarea alegerilor anticipate.
Audierea miniștrilor, programată luni. Votul de învestitură, marți
Premierul desemnat intenționează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor până la sfârșitul acestei săptămâni. Calendarul discutat de liderii parlamentari prevede audierea candidaților în comisiile de specialitate luni, 28 septembrie, și votul de învestitură în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului marți, 29 septembrie. Mureșan a cerut ca audierea fiecărui ministru propus să dureze cel puțin 60 de minute.
Acesta este al treilea demers prezidențial de formare a unui guvern după căderea Cabinetului Bolojan, în luna mai. Eugen Tomac s-a retras înainte de votul parlamentar, iar Guvernul propus de Adrian Veștea nu a obținut încrederea legislativului. Criza politică prelungită se suprapune peste presiunile asupra finanțelor publice: în august, Fitch a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, avertizând că instabilitatea politică poate îngreuna reducerea deficitului și continuarea reformelor.