Sorin Grindeanu anunțase încă de la desemnarea lui Mureșan că le va propune colegilor din conducerea PSD să voteze împotriva viitorului cabinet. Secretarul general al partidului, Claudiu Manda, adoptase aceeași poziție, iar mai mulți lideri social-democrați au transmis în ultimele zile că partidul nu va susține un executiv din care nu face parte. Grindeanu a criticat dur alegerea făcută de Nicușor Dan și a prezentat desemnarea lui Siegfried Mureșan drept „propunerea dreptei”. Liderul PSD l-a acuzat pe europarlamentarul liberal că ar fi acționat la Bruxelles împotriva intereselor României și a susținut că situația economică și bugetară a țării impune o altă formulă de guvernare. Afirmațiile privind presupusa acțiune a lui Mureșan „împotriva României” reprezintă poziția politică a liderului PSD, nu o concluzie independent verificată.
Mureșan are susținerea dreptei, dar nu are voturile necesare
Siegfried Mureșan a fost desemnat oficial candidat la funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan și are la dispoziție zece zile pentru a prezenta lista cabinetului și programul de guvernare Parlamentului. Premierul desemnat se bazează pe sprijinul PNL, USR și UDMR, însă aceste trei formațiuni nu au împreună suficiente voturi pentru învestire. Mureșan a anunțat că vrea un guvern pro-european format din cele trei partide și a exclus negocierile cu AUR. În aceste condiții, PSD devine principalul rezervor de voturi din care premierul desemnat ar putea încerca să completeze majoritatea. Liderul liberal a spus că pentru social-democrați urmează „momentul adevărului”: fie susțin un guvern pro-european, fie continuă apropierea politică de AUR. PSD respinge însă această logică. Social-democrații susțin că, dacă Mureșan vrea voturile lor, ar trebui mai întâi refăcută o alianță politică din care PSD să facă parte. Prim-vicepreședintele Ionuț Pucheanu a declarat explicit că partidul nu va susține un guvern din care este exclus.
A treia încercare a lui Nicușor Dan
Desemnarea lui Siegfried Mureșan este a treia încercare a președintelui Nicușor Dan de a scoate România din blocajul politic. Precedentele variante, Eugen Tomac și Adrian Veștea, nu au reușit să adune sprijinul parlamentar necesar.
Criza a început după căderea Guvernului Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură la care PSD a participat alături de AUR. De atunci, partidele pro-europene nu au mai reușit să reconstruiască o majoritate stabilă, iar relația dintre PSD, PNL și USR s-a degradat puternic. Refuzul PSD de a susține Cabinetul Mureșan reduce și mai mult spațiul de negociere. În lipsa social-democraților și cu AUR exclus de la discuții de premierul desemnat, aritmetica parlamentară devine extrem de dificilă.
Economia începe să plătească prețul instabilității
Prelungirea crizei nu mai este doar o problemă de partid. Agențiile de rating au avertizat că stabilitatea politică și continuarea reformelor fiscale sunt importante pentru păstrarea încrederii investitorilor și a ratingului suveran al României. Standard & Poor’s are programată o nouă evaluare la începutul lunii octombrie. Fără un guvern cu puteri depline, deciziile privind deficitul, investițiile, PNRR și reformele bugetare rămân fie amânate, fie greu de negociat. Cu fiecare nouă desemnare eșuată, costul politic al crizei crește, dar și cel economic.
În aceste condiții, votul PSD împotriva unui guvern Mureșan nu închide doar o variantă de majoritate. El împinge România spre o nouă rundă de negocieri, într-un moment în care răbdarea piețelor, a instituțiilor europene și a contribuabililor începe să fie tot mai scurtă.