Potrivit anchetatorilor, rețeaua era formată din cinci persoane care, în toamna anului 2024, ar fi pus bazele unui grup infracțional cu scopul de a obține beneficii ilegale prin raportarea unor activități fictive. În perioada octombrie – decembrie 2024, liderul grupării ar fi creat aparența unei activități legitime de colectare și reciclare, folosindu-se de facturi și borderouri false emise în numele unor persoane fizice sau firme. Totul era dublat de un circuit financiar fictiv, creat între societăți comerciale controlate de membrii rețelei, pentru a da credibilitate tranzacțiilor. Pe baza acestor documente, gruparea a transmis rapoarte către o instituție publică, care atestau în mod nereal îndeplinirea obiectivelor de reciclare. Banii încasați în urma acestei operațiuni erau apoi împărțiți între membrii grupării, potrivit unei înțelegeri stabilite dinainte. În realitate, niciun gram de deșeu nu fusese colectat sau reciclat. Sumele obținute – estimate la peste 3.200.000 de lei – au fost delapidate, fiind direcționate către conturi controlate de suspecți.
Potrivit specialiștilor, fraudele legate de raportările false privind reciclarea deșeurilor au devenit un fenomen îngrijorător în România. Deși companiile sunt obligate să atingă anumite ținte anuale de reciclare, controalele au scos la iveală numeroase cazuri în care documentele justificative erau complet inventate, iar deșeurile raportate „reciclate” nu existau niciodată.