Conform noii decizii, pentru ca un șofer să fie considerat sub influența substanțelor interzise, concentrația acestora în sânge trebuie să depășească un anumit nivel prestabilit. Această hotărâre a generat controverse, deoarece, în lipsa unor mijloace de testare rapidă și precisă a nivelului de droguri în organism, polițiștii ar putea întâmpina dificultăți în aplicarea legii, având „mâinile legate“ în fața șoferilor care consumă droguri.
Anterior, legislația românească nu prevedea un prag minim pentru consumul de droguri la volan, orice prezență a substanțelor interzise în organism fiind sancționată. Noua decizie a ÎCCJ impune stabilirea unor limite clare, ceea ce ar putea complica procedurile de depistare și sancționare a șoferilor sub influența drogurilor.
Criticii avertizează că această măsură ar putea reduce eficiența autorităților în prevenirea și combaterea conducerii sub influența substanțelor psihoactive. În contextul în care consumul de droguri la volan reprezintă o problemă tot mai des întâlnită pe șoselele din România, decizia ÎCCJ ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităților de a asigura siguranța rutieră și de a sancționa adecvat comportamentele periculoase ale conducătorilor auto.


