„Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a fost una abuzivă“

Cel puțin așa susține șefa USR, Elena Lasconi, care acuză că „CCR a făcut un abuz, democrația în România este pusă la grea încercare“. „Comisia de la Veneţia confirmă ceea ce am spus încă din primul moment. Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a fost una abuzivă. BEC trebuia să ia o decizie și nu cei 9 judecători ai CCR, numiți politic. România are reguli foarte clare, iar BEC avea responsabilități, dar a ales să fie doar un pion într-un joc mai mare, tocmai pentru ca această decizie a CCR să nu poată fi contestată pentru că este stat în stat și, în acest fel, democrația din România a fost călcată în picioare“, a spus, într-un mesaj video, șefa USR.

CCR – stat în stat

Mai mult, Elena Lasconi, care obținuse al doilea număr de voturi în primul tur al alegerilor și urma să îl înfrunte pe Călin Georgescu în finala prezidențială, avertizează că CCR este stat în stat, considerând că acest lucru este periculos pentru democrație. „Mi s-a spus că greșesc, că sunt subiectivă, că am un interes personal atunci când, din primul moment, am atras atenția că democrația noastră este în pericol dacă CCR devine stat în stat. Și, în ciuda atacurilor constante, am continuat să spun ADEVĂRUL, să lupt pentru ceea ce este CORECT! Voi lupta în continuare pentru a scoate adevărul la lumină, pentru a face ceea ce este corect, dar nu neapărat mai simplu“, a adăugat președinta USR.

„Anularea alegerilor ar trebui să se bazeze pe o analiză judiciară temeinică, nu pe informații clasificate ale serviciilor“

Conform unui raport al Comisiei de la Veneția, publicat luni – 27 ianuarie, care pleacă de la situația creată în România de decizia CCR din data de 6 decembrie 2024, anularea alegerilor prezidențiale este o măsură extremă, care trebuie aplicată doar în situații excepționale, atunci când se constată încălcări grave și sistemice ale procesului electoral, suficiente pentru a influența rezultatele finale sau pentru a afecta legitimitatea democratică a alegerilor. Comisia subliniază că orice decizie de acest tip trebuie să se bazeze pe o analiză judiciară temeinică, realizată de o instanță competentă, și să fie fundamentată pe prevederi clare și detaliate în legislația națională, nu să se bazeze doar pe informații clasificate ale serviciilor.
Pentru a evita abuzurile și manipulările politice, Comisia recomandă ca anularea alegerilor să fie strict reglementată, cu un mecanism bine definit care să includă dreptul la contestație și măsuri de transparență (lucru care, în România, nu s-a întâmplat – n.red.). În plus, organizarea unui nou scrutin electoral trebuie să fie însoțită de garanții că neregulile anterioare nu se vor repeta, asigurând astfel integritatea și credibilitatea procesului electoral.
Comisia de la Veneția accentuează, de asemenea, importanța unui cadru legal stabil și predictibil, care să prevină situațiile în care anularea alegerilor poate fi folosită ca un instrument de destabilizare politică sau de contestare abuzivă a unui rezultat electoral. Recomandările instituției pun un accent major pe echilibru, transparență și protejarea democrației, astfel încât dreptul alegătorilor să fie respectat și procesul electoral să rămână un pilon central al guvernării democratice.