Un exemplu concret al acestei reacții a fost observat după primul tur al alegerilor prezidențiale, când candidatul suveranist Călin Georgescu a ajuns în finală. În urma acestui rezultat, Bursa de Valori din București a înregistrat o scădere semnificativă, iar fondurile de pensii private (Pilonul II) au pierdut două miliarde de lei într-o singură săptămână, afectând astfel valoarea viitoare a pensiilor.
În plus, investitorii străini ar putea să-și retragă capitalul de teama unor eventuale naționalizări, iar fondurile europene, esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare, ar putea fi reduse semnificativ, așa cum s-a întâmplat în cazul Ungariei.
Pentru populație, aceste evoluții s-ar traduce prin creșterea dobânzilor la creditele imobiliare și de consum, deprecierea leului față de euro și dolar, ceea ce ar duce la scumpirea bunurilor și serviciilor și, implicit, la o inflație mai mare. De asemenea, riscul de șomaj ar crește atât în sectorul public, cât și în cel privat, afectând stabilitatea financiară a multor familii.
Valentin Lazea atrage atenția că opțiunile politice orientate spre suveranism pot avea repercusiuni economice severe, subminând stabilitatea financiară a țării și bunăstarea cetățenilor.
Economistul-șef al BNR: Alegerea unui președinte suveranist ar avea repercusiuni economice severe!
Alegerea unui președinte suveranist în România ar putea avea consecințe economice grave și imediate, avertizează Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR). Acesta subliniază că piețele financiare ar reacționa negativ, determinând o retrogradare a ratingului de țară la nivelul "junk", ceea ce ar face ca împrumuturile externe să devină extrem de costisitoare sau chiar inaccesibile.
RECOMANDĂRILE REDACȚIEI