Județul Dolj este emblematic pentru gravitatea fenomenului. Temperaturile extreme, reducerea cantităților de precipitații și creșterea frecvenței furtunilor de praf modifică peisajul natural al regiunii. În zone precum Dăbuleni și Băilești, se observă formarea unor câmpuri de nisip asemănătoare celor deșertice, iar pierderile de materie organică din sol sunt semnificative. Conform datelor prezentate în Strategia Națională pentru Combaterea Deșertificării și rapoartele internaționale, regiunea Olteniei se confruntă cu următoarele probleme:
– Scăderea nivelului de apă freatică.
– Degradarea solurilor agricole prin eroziune eoliană.
– Reducerea vegetației naturale și pădurilor, ceea ce accentuează eroziunea solurilor.

Din analizele Ministerului mediului, deșertificarea în Dolj este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori naturali și umani, precum:
– Schimbările climatice: temperaturile medii anuale cresc constant, iar perioadele de secetă sunt mai frecvente și mai prelungite.
– Exploatarea necontrolată a resurselor: defrișările masive și lipsa unor politici eficiente de refacere a solului au slăbit capacitatea terenurilor de a susține vegetația. Practici agricole necorespunzătoare: lipsa rotației culturilor, monoculturile intensive și utilizarea inadecvată a apei contribuie la degradarea solului.
Un peisaj deșertic în inima Olteniei
Conform unor estimări, aproximativ 100.000 de hectare de teren din partea de Sud a Doljului, precum Dăbuleni, Bechet și Desa, sunt deja afectate de acest fenomen, reprezentând circa 21% din suprafața județului. Din păcate, unde dunele de nisip se extind, ritmul de extindere a acestora fiind alarmant. Specialiștii estimează că acestea avansează cu aproximativ 1.000 de hectare pe an. Aceasta înseamnă că, în fiecare an, suprafețe semnificative de teren fertil sunt transformate în zone aride, improprii agriculturii și vieții comunităților locale.
Pentru satele din Dolj, deșertificarea nu este doar o problemă ecologică, ci și una economică și socială. Sărăcirea terenurilor agricole afectează mijloacele de trai ale locuitorilor, forțându-i pe mulți să emigreze în căutarea unui trai mai bun. Rata șomajului este ridicată, iar fenomenul migrației agravează scăderea demografică. De asemenea, scăderea producției agricole duce la creșterea prețurilor locale și la o dependență tot mai mare de importuri. Lipsa apei potabile devine o problemă din ce în ce mai acută în perioadele de secetă.

Statul ia măsuri… cel puțin pe hârtie
Pentru a combate acest fenomen, autoritățile au inițiat campanii de împădurire pe nisipurile mișcătoare din Oltenia. De exemplu, în zona comunei Apele Vii, Ministerul Mediului a început împădurirea a 70 de hectare printr-un proiect finanțat din PNRR, în valoare de 2,3 milioane de euro. Cu toate acestea, ritmul actual al împăduririlor este insuficient pentru a stopa extinderea rapidă a deșertificării.
Din nefericire, așa cum au prezentat jurnaliștii de la postul Digi24, o parte din instituțiile statului tratează problema cu dispreț.

Măcar în al 12-le ceas
Este esențial ca măsurile de combatere a deșertificării să fie intensificate și implementate cu celeritate pentru a proteja terenurile agricole rămase și a asigura sustenabilitatea mediului și a comunităților din județul Dolj. Fără implementarea rapidă a acestor măsuri, fenomenul deșertificării riscă să devină ireversibil. Pe lângă pierderile economice, se va înregistra o scădere drastică a biodiversității, iar securitatea alimentară a regiunii va fi serios afectată. În plus, creșterea temperaturilor și reducerea umidității din sol vor transforma terenurile agricole în pajiști sterile, accentuând problemele sociale și economice.