Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că energia este „inima economiei“ și că fără resurse sigure și ieftine nu poate exista un nivel de trai decent și nici dezvoltare economică. Potrivit liberalului, obiectivul principal pentru 2025 este creșterea capacității de producție energetică, pentru a reduce dependența de importuri și a scădea facturile populației. „După recordul din 2024, când am reușit să punem în funcțiune 1.200 MW, ne propunem să dublăm această performanță în 2025. Acest lucru înseamnă nu doar capacități noi de producție, ci și un pas important spre independența energetică a țării noastre“, a declarat Sebastian Burduja.
Investițiile majore programate pentru următoarele 12 luni vizează Centrala pe gaz de la Iernut (capacitate – 430 MW), Hidrocentrala Răstolița (capacitate – 30 MW), Centrala de cogenerare de la Năvodari (capacitate – 80 MW pe gaz), Termocentrala pe gaz de la Mintia (capacitate totală – 1750 MW; cea mai mare centrală pe gaz din Europa), precum și 1200-1500 MW din surse regenerabile, proveniți din parcuri fotovoltaice și ferme eoliene, dar și dublarea capacității de stocare în baterii (capacitate – 400-500 MWh).
Un sistem energetic rezilient și sustenabil
În paralel investițiile menționate, Ministerul Energiei susține și exploatarea gazelor naturale din Neptun Deep și Caragele, pentru creșterea producției interne de gaze, programul nuclear civil românesc, care include modernizarea reactoarelor de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), dar și fabricile de producție pentru panouri fotovoltaice și baterii, destinate să reducă dependența de importuri de componente energetice. „Soluția pentru facturi mai mici nu constă într-o intervenție constantă a statului pe piață, ci în creșterea capacității de producție de energie. Pentru asta, avem nevoie de un parteneriat onest și serios cu sectorul privat“, a mai precizat ministrul Burduja.
Prin aceste investiții, România va adăuga minimum 2.500 MW la sistemul național de producție de energie, dintre care cel puțin 600 MW vor reprezenta producție în bandă. Această creștere va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a țării. Pentru comparație, producția instantanee actuală în zilele bune este de aproximativ 7.000-8.000 MW.
Trebuie precizat că, în perioada 2009-2022, România a pierdut peste 7.000 MW prin închiderea grupurilor pe cărbune și gaz, ceea ce a amplificat nevoia de noi investiții. Astfel, planurile pentru 2025 vin să contrabalanseze aceste pierderi și să întărească rețeaua națională.
Așadar, anul 2025 se prefigurează a fi unul decisiv pentru sectorul energetic românesc, cu investiții fără precedent în infrastructură și tehnologii moderne. Prin aceste măsuri, România își consolidează poziția pe harta energetică europeană, asigurând resurse suficiente pentru dezvoltare economică și bunăstarea cetățenilor săi. Cu un plan bine conturat și sprijinul fondurilor europene, țara noastră își asumă un rol activ în tranziția către un viitor sustenabil.
