Deficitul bugetar al României a atins cote alarmante, apropiindu-se de 9% din PIB în 2024, conform estimărilor recente. Această situație plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul bugetar, depășind cu mult plafonul de 3% impus de regulile fiscale europene. În fața acestei realități sumbre, Guvernul a fost constrâns să adopte măsuri drastice pentru a evita o criză economică profundă. „Neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2025, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7% din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creșterea datoriei publice cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia”, se arată în „ordonanța trenuleț”.
Printre principalele măsuri adoptate de Guvernul Ciolacu 2 se numără:
– Înghețarea salariilor și pensiilor: Veniturile angajaților din sectorul public și pensiile vor rămâne la nivelul lunii decembrie 2024, fără majorări planificate pentru anul viitor.
– Suspendarea angajărilor la stat: Începând cu 1 ianuarie 2025, toate angajările în sectorul public vor fi suspendate, cu scopul de a reduce cheltuielile administrative.
– Eliminarea voucherelor de vacanță: Bugetarii nu vor mai beneficia de vouchere de vacanță, iar decontarea serviciilor turistice pentru polițiști și militari va fi suspendată.
– Compensarea orelor suplimentare: Orele suplimentare efectuate de angajații din sectorul public nu vor mai fi plătite, ci compensate exclusiv prin timp liber corespunzător.
– Reducerea subvențiilor pentru partidele politice: Subvențiile acordate partidelor politice vor fi diminuate cu 25% față de nivelul din 2024.
Înghețarea veniturilor, în contextul unor scumpiri inevitabile
Pentru milioane de români, înghețarea veniturilor vine într-un context economic tensionat. Începând cu anul viitor, prețurile la benzină și motorină vor crește semnificativ din cauza creșterii accizei, ceea ce va determina scumpiri în lanț. De asemenea, polițele RCA vor deveni mai costisitoare, afectând nu doar transportatorii, ci și cetățenii care dețin autoturisme personale. Aceste majorări se adaugă presiunii inflaționiste și riscă să agraveze dificultățile financiare pentru familiile din România. Specialiștii avertizează că, fără măsuri suplimentare de protecție socială, impactul austerității și al scumpirilor va fi resimțit în special de categoriile cele mai vulnerabile, crescând riscul de sărăcie și excludere socială.
Creșterea salariului minim rămâne în grafic
În ciuda măsurilor severe adoptate prin „ordonanța trenuleț”, Guvernul a anunțat că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie va crește la 4.050 lei brut. Această majorare vine să sprijine categoriile cele mai vulnerabile de salariați, care se confruntă deja cu presiuni financiare cauzate de inflație și creșterea costului vieții.
Dezmățul bugetar din ultimii ani, decontat acum
Măsurile adoptate au generat reacții mixte în rândul populației și al analiștilor economici. Deși necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, aceste decizii vor avea un impact semnificativ asupra veniturilor cetățenilor și asupra consumului intern. Comisia Europeană a avertizat că deficitul guvernamental al României ar va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB, în 2025, subliniind necesitatea unor reforme fiscale și a unei gestionări prudente a finanțelor publice.
În acest context, implementarea „ordonanței trenuleț” reprezintă un efort disperat al autorităților de a readuce economia pe un făgaș sustenabil și de a evita o criză financiară de proporții. Rămâne de văzut cum vor evolua indicatorii economici în 2025 și dacă măsurile adoptate vor fi suficiente pentru a redresa situația bugetară a țării.