După două rânduri de alegeri, turul I al prezidenţialelor şi alegerile parlamentare, care aproape că au împins România într-o direcţie extrem de periculoasă, te-ai fi aşteptat că politicienii cu state vechi prin Casa Poporului au înţeles, în al 11-lea ceas, că românii s-au săturat de tot ceea ce reprezintă statul român, de la instituţii la politici publice şi până la figurile celor care s-au aflat până acum la „butoane“. Că aşa nu se mai poate, iar o schimbare radicală trebuie să aibă loc acum, nu peste luni sau ani.
Vedem o luptă pentru putere, nu pentru reforme
Mai de voie, mai de nevoie, imediat după confirmarea rezultatului alegerilor din 1 decembrie, când partidele aşa-zis suveraniste au complicat aritmetica parlamentară, PSD, PNL, UDRM şi USR au dat de înţeles că vor lăsa deoparte animozităţile şi, pentru binele democraţiei, vor pune bazele unei coaliţii pro-europene, capabilă să stabilizeze ţara şi să ofere o viziune de dezvoltare. N-a durat însă mai mult de o săptămână pentru ca negocierile pentru un program de guvernare să se transforme rapid într-un câmp de bătălie pentru controlul ministerelor. Astfel, negocierile dintre PSD, PNL, UDMR şi USR au scos rapid la iveală o lipsă totală de coerenţă şi viziune comună. În mod aşteptat, miza a migrat aproape instant dinspre implementarea unor politici publice relevante către câştigarea unor poziţii-cheie care oferă să păstreze sau să ofere acces la resurse şi control administrativ, amplificând senzaţia că tot ce contează pentru actuala clasă politică este interesul de grup, nu cel al cetăţenilor.
Nori negri se formează peste economia românească
Un subiect fierbinte care a ieşit la lumină în ultimele zile ţine de manipularea situaţiei financiare a ţării. Potrivit unor voci din USR, guvernul ar intenţiona să „mascheze” deficitul bugetar real, urmărind ulterior să acopere golurile financiare prin creşterea taxelor şi impozitelor. Această abordare, departe de a fi o soluţie pentru redresarea economică, ar putea sufoca întreaga economie, lovind puternic în mediul privat şi în buzunarele cetăţenilor.
Amânarea prelungită a alegerilor, adevăratul pericol pentru democraţie
Pe fundalul tensiunilor politice, criza electorală se conturează ca o veritabilă bombă cu ceas. Decizia Curţii Constituţionale de a anula alegerile prezidenţiale din cauza unor „nereguli grave”, neprobate însă până la acest moment de instituţiile statului care aveau această obligaţie, a aruncat România în haos. Fără un calendar clar pentru organizarea unui nou scrutin, ţara rămâne captivă într-un vid instituţional periculos. Iar zvonurile conform cărora alegerile prezidenţiale ar putea fi amânate până la sfârşitul anului viitor accentuează incertitudinea, dar şi sentimentul că „sistemul“ este gata să încalce orice regulă şi lege pentru a-şi asigura supravieţuirea. Cu o asemenea instabilitate, mulţi dintre români încep să-şi piardă şi puţina încredere pe care o aveau sau o mai aveau în instituţiile statului. Iar acest lucru va fi, cu siguranţă, exploatat electoral de forţe politice care, mai devreme sau mai târziu, chiar ar putea ajunge în situaţia de a deturna România de pe traseul său european.