Motivul respingerii a fost „necompetența generală a instanțelor judecătorești de a anula o decizie a CCR“. Mai exact. în hotărârea sa, ÎCCJ a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată din oficiu, și a respins contestația în anulare formulată de George Simion împotriva Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a CCR, considerând-o inadmisibilă. Decizia este definitivă.
George Simion a contestat legalitatea deciziei CCR, argumentând că aceasta reprezintă o amenințare gravă la adresa democrației și creează un precedent periculos. El a subliniat că anularea alegerilor subminează încrederea cetățenilor în procesul electoral și în statul de drept. În urma deciziei ÎCCJ, liderul AUR a reacționat afirmând că hotărârea reprezintă „o nouă pată adusă democrației, menită să reducă și mai mult încrederea românilor în independența justiției”. Simion a subliniat că magistrații au avut ocazia să redea speranța cetățenilor în alegeri libere și în democrație, dar au eșuat în acest demers.
La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea a criticat foarte dur decizia ÎCCJ, afirmând că „statul de drept nu se consolidează, ci se năruie dacă instituțiile care ar trebui să îl apere, îl torpilează“. „Demolarea are loc mai ales când torpilele sunt „notele informative” de la serviciile secrete. Iar noi am fost cei care am devoalat mârșăvia. Am demonstrat, de altfel, că establishmentul îmbâcsit și muribund al României de azi se agață de putere chiar și cu prețul democrației și ale justiției. Așa-zisa „stabilitate” (cum numesc ei legarea cu lanțurile de zidurile puterii și astuparea cu câlți a vocii electorale a peste 9,5 milioane de cetățeni români) este, pentru elitele viclene și prostocrate ale României de azi, mai importantă decât democrația, justiția și statul de drept la un loc“, a reacționat europarlamentarul AUR.
Se adâncește prăpastia dintre tabere
Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a generat controverse și a fost criticată de diverse voci din societatea civilă și din mediul politic, care au avertizat asupra riscurilor pe care le implică o astfel de hotărâre pentru stabilitatea democratică a țării. Această situație evidențiază tensiunile existente în sistemul politic și juridic din România și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul proceselor electorale și la încrederea publicului în instituțiile democratice ale statului.
